DINU PATRICIU, afacerea controversată ROMPETROL. A plătit statului 50 mil.$ şi a scos 2,7 miliarde

 
Privatizare foarte avantajoasa pentru Patriciu in anul 2000
Privatizare foarte avantajoasa pentru Patriciu in anul 2000

DINU PATRICIU A MURIT.Omul de afaceri a murit la Londra, la vârsta de 64 de ani. Omul de afaceri suferea de o boală hepatică progresivă. Numele lui DINU PATRICIU se leagă inevitabil de cel al ROMPETROL, cea mai importantă afacere a sa, de unde a venit şi cea mai mare parte a averii şi care l-a transformat în inculpat într-un proces cu statul român.

DINU PATRICIU, afacerist, politician şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, a murit la vârsta de 64 de ani, anunţă Realitatea TV.

Afacerea vietii lui DINU PATRICIU a fost privatizarea Petromidia, in anul 2000, transformarea ei in ROMPETROL si vanzarea la o suma gigantica de 2,7 miliarde dolari grupului din Kazakhstan KazMunai Gaz.

DINU PATRICIU ROMPETROL. Povestea Rompetrol începe la 1 noiembrie 2000, când Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) şi Rompetrol Group BV Rotterdam, controlat de Patriciu, semnau contractul de privatizare al combinatului petrochimic Petromidia Năvodari. O afacere care la vremea respectivă părea foarte avantajoasă pentru statul român, potrivit Adevarul.ro.

DINU PATRICIU ROMPETROL. FPS vindea rafinăria pentru 50,5 milioane dolari, iar Rompetrol se angaja sa preia datoriile către stat ale combinatului petrochimic, în valoare de 340 de milioane de dolari, şi să investească alte 225 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei.

DINU PATRICIU ROMPETROL. Potrivit procurorilor care i-au deschis dosar de cercetare, in anii 1999-2000, Patriciu şi-ar fi însuşit 85 de milioane de dolari, bani cuveniţi bugetului de stat. Omul de afaceri ar fi încercat să piardă urma banilor prin încheierea unor contracte între firme din cadrul grupului Rompetrol, pe care îl administra la vremea respectivă.

DINU PATRICIU acuzat de şapte infracţiuni: delapidare, spălare de bani, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, manipularea pieţei de capital, dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Pe 28 august 2012, magistraţii l-au achitat. Dosarul „Rompetrol“ a ajuns pe masa judecătorilor în anul 2006. Procesul a avut aproape 60 de termene, însă judecarea pe fond, respectiv audierea inculpaţilor şi a martorilor, a început abia în 2011, până atunci fiind acordate zeci de amânări.

DINU PATRICIU „Nu am fost niciodată vinovat. Nu am fost niciodată vinovaţi, nu am fost niciodată în situaţia de a face ceva ilegal“, a comentat DINU PATRICIU sentinţa Tribunalului Bucureşti. Procurorii au anunţat deja că vor ataca decizia la Curtea de Apel.

Rompetrol a plătit preţul acţiunilor, însă în privinţa datoriilor, în urma negocierilor cu guvernele Mugur Isărescu şi Adrian Năstase, s-a ajuns la un compromis. Conform Ordonanţei de Urgenţă 118/2003, autorităţile erau de acord cu amânarea plăţii datoriilor timp de şapte ani, pe principiul sprijinirii investitorului strategic.

Compromisul era reprezentat de lansarea unor obligaţiuni în contul unei datorii totale de 603 milioane de dolari, purtătoare de dobândă, ce ar fi urmat să fie achitate în septembrie 2010. Interesant este faptul că ordonanţa lasă la latitudinea Rompetrol dreptul de a alege dacă plăteşte datoria sau o converteşte în acţiuni ale statului.

DINU PATRICIU ROMPETROL. În august 2007, Dinu Patriciu a vândut 75% din acțiunile Rompetrol Holding (el deținând un procent de 80% din acțiuni), care controla Grupul Rompetrol companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. În urma acestei tranzacții, el a rămas în continuare președintele și directorul general al grupului Rompetrol, dar a devenit cel mai bogat român, cu o avere de aproximativ 3,4 miliarde de dolari, din care 2,7 miliarde de dolari au venit doar din vânzarea pachetului deținut la Rompetrol.

Situatia datoriilor Rompetrol catre statul roman a ramas nerezolvata pana in prezent, cu toate ca Guvernul Ponta a semnat Memorandumul cu grupul KMG.

Ce a primit statul român la 8 luni dupa ce a iertat Rompetrol de datoria de 600 milioane dolari? NIMIC, spun jurnalistii de la Hotnews.ro, care subliniază GAFA Executivului de a nu preciza niciun termen-limită pentru plata a 200 mil.dolari de către grupul din Kazakstan.

Guvernul Ponta s-a luptat aproape un an sa dea o forma legala memorandumului privind Rompetrol prin care statul renunta la recuperarea creantei de 600 milioane de dolari.

Victor Ponta spunea adesea ca cei care contesta legalitatea unui astfel de demers se opun, de fapt, "unui mare proiect de investitii". Chiar daca sustinea memorandumul la nivel de declaratii, la inceput a pasat Parlamentului responsabilitatea adoptarii unei legi, insa aceasta a fost declarata neconstitutionala.

Guvernul nu a renuntat si, in ianuarie 2014, invocand necesitatea unor investitii de 1 miliard de euro, a aprobat renuntarea la creanta de 600 milioane de euro.

De atunci au trecut 8 luni, iar singurul efect al memorandumului a fost ca Rompetrol a scapat de litigiile cu statul a caror miza erau cele 600 milioane dolari. In rest, statul nu s-a ales cu nimic: nici cu cedarea unor actiuni contra 200 milioane de dolari, nici cu fond de investitii de 1 miliard de dolari.

Dimpotriva, doar a pierdut sansa de a recupera, la un moment dat, 600 milioane dolari.

E adevarat ca memorandumul nici nu prevede un termen anume ca actionarul majoritar al Rompetrol- KazMunayGaz din Kazahstan- sa-si indeplineasca promisiunile. Practic, statul poate astepta mult si bine ca Rompetrol sa plateasca 200 de milioane de dolari promisi contra ca 26,69% din actiuni, asa cum prevede memorandumul.

Un alt pas este infiintarea unui un fond de investitii. In fondul de investitii va avea o participatie de 20% si statul roman, adica Departamentul pentru Energie, printr-o societate nou creata. Restul va fi detinut de Rompetrol Group. Deocamdata, societatea nu exista. Dupa ce va fi infiintat fondul, statul roman nu va avea niciun cuvant de spus, totul va fi decis de Rompetrol Group.

DINU PATRICIU. Falimentul Mic.ro, insolventa Adevarul, vanzarea unor cladiri de birouri din portofoliul imobiliar, executarea silita din partea Raiffeisen Bank sau procesul de divort sunt doar cateva dintre necazurile care s-au abatut asupra lui Dinu Patriciu.

DINU PATRICIU. In urma cu doar 2-3 ani, omul de afaceri era considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Europa de Est.

Averea omului de afaceri DINU PATRICIU a scăzut dramatic, conform ultimei ediţii a "Top 300 Capital Cei mai bogaţi români". Astfel, Patriciu mai avea o avere estimată la doar 250 de milioane de euro, după ce în 2007 fusese cel mai bogat om din România cu o avere estimată la peste 3 miliarde de euro.

Șase ani i-au trebuit lui DINU PATRICIU ca să spulbere cele aproximativ două miliarde de euro încasate pe Rompetrol și să cadă de pe locul întâi în Top 300 (ediția din 2007) pe locul 17 (ediția actuală), potrivit Capital.

Teoretic, DINU PATRICIU mai deținea DP Holding și Marexin. Activele imobiliare ar mai valora, probabil, aproximativ 400 de milioane de euro (câte mai sunt în Germania și cele câteva din România). Cât despre Marexin, știm doar că nu a achitat taxele datorate la stat și nici salariile angajaților.

DINU PATRICIU a ajuns pe masa de operaţie la sfârşitul lunii decembrie 2012, când a fost suspus unui transplant de ficat.

DINU PATRICIU suferea de o boală hepatică progresivă.

DINU PATRICIU A MURIT. Primul srl infiintatat dupa Revolutie a devenit offshore

Firma Alpha Constructii si Investitii Imobiliare, prima societate comerciala infiintata dupa Revolutie, are in momentul de fata ca actionar majoritar (55,01%) Astra Investitii Imobiliare, un offshore cu istorie incalcita. Dinu Patriciu este asociat ca persoana fizica (43,98%), impreuna cu mama sa, Monica Patriciu (1,01%). Fratele sau, Serban Patriciu, este administrator.

Numarand doi angajati, compania cu sediul in strada Mircea Eliade, sector 1, a inregistrat la finalul lunii martie a.c. rezultatele financiare pentru 2011, anuntand pierderi de 281.534 de lei (64.000 euro), dupa un profit net in 2010, de 349.866 de lei (80.000 de euro), potrivit Business24.ro.

Imobiliarele i s-au prabusit

Astra Investitii Imobiliare a fost vanduta, in 2008, de compania controlata de Dinu Patriciu - Rompetrol SA, unui offshore cipriot - DSP Investments, care ar fi controlat tot de miliardar. Suma tranzactiei s-a ridicat la 33,85 de milioane de dolari.

In prezent, compania de constructii Astra Investitii, cu sediul in vila din strada Mircea Eliade, este detinuta de DPGP Astra (aproape 99% din actiuni), companie cu sediul in Luxemburg si de DPGP Romania, companie tot cu sediul in Luxemburg (1%). In lista asociatilor mai intra si o agentie imobiliara romaneasca SGD Services si doi asociati persoane fizice, cu cote de participare de 0,0004%. Este vorba despre Ioana Baiceanu si Mihai Constantin Iacobescu. Administrator este tot fratele miliardarului, Serban Patriciu.

Potrivit ultimelor raportari financiare, compania a inregistrat in 2011 pierderi de 6.162.431 de lei (1,4 milioane de euro), la o cifra de afaceri de 412.808 lei (94.000 de euro).

SGD Services, o firma fara activitate

In vila de pe strada Mircea Eliade mai este inregistrata si o agentie imobiliara - SGD Services, infiintata in 1997, cu doi asociati: Alpha Constructii si Investitii Imobiliare (70%) si Dinu Patriciu (30%), administrator fiind tot fratele miliardarului. Firma nu are activitate.

In numele fratelui

Hein Romania este o alta companie de constructii, cu sediul la Baneasa Center, detinuta de Serban Patriciu (71%), in asociere cu Dinu Patriciu (29%), caruia insa i s-a impus sechestru pe actiuni in iunie 2012.

Hein Romania a inregistrat in 2011 un profit net echivalent cu profitul brut, de 712.111 lei (162.000 euro), la o cifra de afaceri de 1.091.954 lei (248.000 euro).

Compania detine, la randul ei, o agentia imobiliara Baneasa Investitii Imobiliare (50%), in asociere cu Serban Patriciu (33%) si Dinu Patriciu (17%), fara angajati, cu pierderi in 2011 de 85.063 de lei (19.300 de euro).

DINU PATRICIU ca om de afaceri

În februarie 1990, Patriciu a înființat SC Alpha Construcții și Investiții Imobiliare S.A., care a obținut Autorizația de funcționare nr. 1, aceasta fiind prima firmă privată înființată în România postcomunistă[4]. Această primă firmă care avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de arhitectură avea doar 20 de angajați.

„Este perfect adevărat că eu am înființat prima firmă privată din România de după 1989. Avea șapte de zero și un unu la coadă. Făceam proiectare de arhitectură. Toată lumea făcea proiecte în '90. Toți visam, nu? Și apoi m-am apucat de imobiliare.[5]”

DINU PATRICIU a intrat ulterior în afaceri cu petrol, numele său fiind asociat pentru prima dată cu afaceri de combustibil în octombrie 1995, când agenția Mediafax a precizat că "specialiștii IGP cercetează legalitatea contractului de vânzare-cumpărare a unui cargo, tranzacție în care sunt implicați liderii PL '93, Dinu Patriciu și Raymond Luca". Cei doi au fost cercetați pentru evaziune fiscală, dar nu au fost condamnați.

În anul 1996, agenția de presă Reuters îl include pentru prima dată pe Dinu Patriciu într-un top al "noilor îmbogățiți din România" care au făcut rapid avere dupa evenimentele din decembrie 1989.

„Primul milion de dolari l-am obținut din proiectare de arhitectură și dezvoltare imobiliară. Fără legătură cu petrolul. Chestia cu "primul milion de dolari" e un basm, dar e un basm bazat pe realitate. Realitatea este că într-adevăr cu greu faci primul milion, cu greu faci primele zece, și după aia încep să se acumuleze mult mai ușor deoarece capitalismul se bazează pe un vechi proverb românesc - "Ban la ban trage". Nu e deloc liric, așa e realitatea.[5]”

DINU PATRICIU este, de asemenea, fondator și președinte al Fundației Dinu Patriciu, organizație non-guvernamentală care își propune să sprijine financiar tinerii talentați aflați în imposibilitatea de a-și definitiva educația.

În septembrie 2009, alături de fostul premier georgian Lado Gurgenidze, Dinu Patriciu a cumpărat prin intermediul unui fond de investiții creat de ei doi, Liberty Capital, a 7-a cea mai mare bancă din Georgia, Banca Populară, pentru suma de 15 milioane dolari[6]. Cei doi au achiziționat 91,28% din capitalul băncii, aceasta fiind prima achiziție facută publică a lui Dinu Patriciu după retragerea lui din acționariatul grupului petrolier Rompetrol[6].

Lider al Grupului Rompetrol

Inițial, DINU PATRICIU a fost Director al fondului de investiții Romania Moldova Direct Fund (RMDF), un fond de investiții privat cu management american, înființat în 1998, printre ai cărui investitori se aflau Corporația Financiară Internațională (IFC) și Societatea Germană de Investiții și Dezvoltare (DEG), o instituție deținută de guvernul german.

În anul 1998, DINU PATRICIU a achiziționat compania Rompetrol, care avea să-l propulseze ca unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața energetică a României. După ce a condus achiziția Rompetrol SA de către un grup de investitori în 1998, a fost membru al Consiliului de Administrație de la înființarea acestuia, preluând poziția de director general în 2001.

În anul 2000, este ales ca membru în Consiliul de conducere al Uniunii Generale a Industriașilor din România. De asemenea, deține și funcția de președinte al Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR), instituție afiliată la Confederația Patronatelor Europene (UNICE).

În anul 2001, Dinu Patriciu a devenit Președinte al Consiliului de Administrație și Director General CEO al The Rompetrol Group, NV (TRG), devenită o societate petrolieră multinațională cu sediul în Olanda, cu operațiuni în 13 țări, având majoritatea activelor și operațiunilor în România, Franța și sud-estul Europei. În anul 2002, el a perfectat cea mai importantă tranzacție pe piața petrolieră din România: încheierea unui parteneriat al Rompetrol cu OMV, grupul petrolier austriac cotat cel mai bine la bursa din Viena.

DINU PATRICIU a contribuit la transformarea Rompetrol dintr-o firmă de servicii petroliere aflată în proprietatea statului într-unul dintre primii 25 de operatori din Uniunea Europeană, în principal printr-un program de achiziții strategice și creștere organică. Acest program a început cu achiziția rafinăriei Vega (1999), continuând cu Petros SA (2000) și achiziția pachetului majoritar al Petromidia SA (2001), cea mai modernă rafinărie și complex petrochimic din România.[7]

Apoi, Grupul Rompetrol a început un program de extindere la nivel internațional în Balcani, Moldova, Georgia și Ucraina, achiziționând la sfârșitul anului 2005 Grupul Dyneff SA, cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franța. Această ultima achiziție, pe lângă dezvoltarea casei de comerț Vector Energy cu sediul în Elveția, a transformat TRG într-un pod care leagă resursele naturale ale Răsăritului cu nevoile de energie ale Occidentului. Grupul Rompetrol a ajuns în anul 2007 să aibă un număr de 7.500 de angajați.

În anul 2006, Topul 300 al revistei Capital îl plasa pe DINU PATRICIU pe locul al șaptelea dintre cei mai bogați români, cu o avere de circa 300-350 de milioane de dolari.

În august 2007, Dinu Patriciu a vândut 75% din acțiunile Rompetrol Holding (el deținând un procent de 80% din acțiuni), care controla Grupul Rompetrol companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. În urma acestei tranzacții, el a rămas în continuare președintele și directorul general al grupului Rompetrol, dar a devenit cel mai bogat român, cu o avere de aproximativ 3,4 miliarde de dolari, din care 2,7 miliarde de dolari au venit doar din vânzarea pachetului deținut la Rompetrol.[8]

El a declarat că va utiliza banii încasați în principal pentru finanțarea unor proiecte în petrol, imobiliar și mass-media. Pe lângă acțiunile deținute la The Rompetrol Group, Patriciu mai deține pachete de acțiuni în numeroase alte entități, cuprinzând printre altele o firmă de construcții și imobiliare și un holding de media.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?