Secţiile de votare din Italia şi Spania, ţările unde se află cea mai importantă comunitate de români din diaspora, s-au deschis la ora 8.00, ora României, odată cu acelea din majoritatea statelor UE, dar şi din Balcani şi câteva ţări africane.
Majoritatea statelor UE - în afară de ţările baltice şi Finlanda (care
sunt pe acelaşi fus orar cu România), Portugalia, Irlanda şi Marea
Britanie (care au un decalaj de două ore) - şi-au deschis urnele de vot
cu o oră după ce scrutinul a început în România.
Cea mai importantă comunitate de români se află în Spania şi Italia,
unde se estimează că locuiesc în jur de două milioane de români
(1.200.00 în Italia şi 900.000 în Spania). Ministerul de Externe a
organizat în străinătate 190 de secţii, cu nouă mai multe decât la
europarlamentarele din 2007, dar cu 31 mai puţine decât la alegerile
parlamentare din 2008. La alegerile din noiembrie 2008, votaseră 6.200
de români din Spania şi 3.800 din Italia.
Dintre cele 190 de secţii de vot organizate pentru actualele alegeri,
98 se află în Europa, iar 86 în afara Europei. În Italia sunt
organizate 16 secţii de vot şi în Spania nouă. Dintre cele 400.000 de
buletine de vot distribuite de MAE în străinătate, 59.510 buletine de
vot au ajuns în Spania şi 47.200 în Italia.
La alegerile din 7
iunie 2009, cele 16 secţii de votare din Italia sunt repartizate
astfel: două la Roma şi câte una la Milano, Torino, Ancona, Genova,
Florenţa, Treviso, Padova, Trento, Catania, Napoli, Bologna, Trieste,
Bari şi Undine. Cele nouă secţii de votare din Spania vor fi organizate
la Madrid, Barcelona, Alcale de Henares, Bilbao, Ciudad Real, Zaragoza,
Sevilla, Castellon de la Plana şi Almeria.
89.373 de români din 24 de state membre ale UE şi-au exprimat intenţia
de a vota lista de candidaţi din ţările unde au domiciliul sau
reşedinţa, ei nemaiputând să voteze, în consecinţă, candidaţii români.
Dintre cei peste 89.000 de cetăţeni care vor să voteze listele statului
gazdă, 49.317 sunt cei din Spania, 28.467 sunt cei din Italia, 3.555
din Marea Britanie, 2.432 din Ungaria şi 1.414 din Germania.
În anii trecuţi, emigranţii români s-au plâns că erau nevoiţi să
parcurgă distanţe imense pentru a putea vota. Astfel, la alegerile din
2004 fuseseră organizate 142 de secţii de votare în străinătate, la
referendumul de la 19 mai 2007 doar 176, la europarlamentarele din 25
noiembrie 2007 - 181, iar la alegerile parlamentare din 30 noiembrie
2008 - 221. Dintre cele 221 de secţii de votare organizate în noiembrie
2008, 19 se regăseau în Italia şi 20 în Spania, iar 29 în SUA.
La niciun scrutin de până în prezent nu au votat mai mult de 75.000 de
români din afara graniţelor, statisticile de la ultimele scrutine
arătând o prezenţă destul de scăzută la vot a românilor din
străinătate. La alegerile generale din 2004 s-au prezentat la urne
aproape 39.000 de români de pe tot globul, în 142 de secţii de vot.
Pentru referendumul vizând demiterea preşedintelui, din mai 2007, au
votat peste 75.000 de români din străinătate, pentru europarlamentare
din noiembrie 2007 au votat numai 21.000 de români, iar la cele mai
recente alegeri legislative (30 noiembrie 2008) au votat 24.000 de
români.
