Președintele francez Nicolas Sarkozy a anunțat, în cadrul unui discurs rostit miercuri, la Școala Militară din Paris, revenirea Franței în cadrul Comandamentului Militar al NATO, potrivit AFP.
Franța a renunțat la participarea în rândul structurilor militare ale NATO în 1966, sub președinția generalului Charles de Gaulle, însă a rămas membru al Alianței Nord-Atlantice. Motivul a fost supremația americană în cadrul Organizației, considerată o amenințare pentru independența Hexagonului.
"A venit vremea să punem capăt acestei situații deoarece este în interesul Franței și al Europei", a spus Sarkozy. "Încheind acest lung proces, Franța va fi mai puternică și mai influentă. Franța trebuie să și participe la conducere, nu numai să i se supună, pentru că Franța trebuie să fie acolo unde se elaborează deciziile și normele, și nu să aștepte afară să fie anunțată", a completat acesta.
"Odată reveniți, vom avea locul nostru în marile comandamente aliate și ne vom păstra independentă capacitatea de disuasiune nucleară", a încheiat președintele Sarkozy.
Apropierea sa de NATO înseamnă că Franța acceptă să se supună unei evaluări anuale a aparatului său de apărare, cu excepția celui nuclear. Franța va trebui și să subscrie, după ce a participat la definirea lor, la "obiectivele" pe care țările aliate și le vor fixa în mod colectiv în ceea ce privește numărul de militari, armament, logistică sau structură de comandament. Cu toate acestea, de la sfârșitul Războiului Rece, aceste "obiective" nu mai au valoare obligatorie.
Venirea la putere a președintelui Nicolas Sarkozy a adus o îmbunătățire considerabilă a relațiilor cu Statele Unite.
Reintegrarea în NATO nu ar aduce schimbări importante în cadrul alianței la nivel militar, Franța fiind deja implicată cu trupe în Bosnia, Kosovo sau Afganistan.
Acest lucru ar însemna însă o serie de posturi de conducere pentru oficiali francezi, care s-ar putea implica activ în luarea deciziilor, precum și o contribuție consistentă la bugetul Alianței.
