Muncitorii care lucrează pe şantier nu se mai feresc să spună că şantierul este un haos şi că firmele turceşti subcontractate de americanii de la Bechtel sunt lipsite de profesionalism.
Un kilometru şi şapte sute de metri este lungimea totală a viaductului de la Suplacu. O minune inginerească după unii, o treabă facută de mântuială după alţii. Deşi nu exista în studiul de fezabilitate initial, viaductul a apărut după începerea lucrărilor, fapt ce a determinat creştere a preţului la tronsonul Suplacu - Oradea cu peste 100%. O creştere de 100 de milioane de euro motivată, susţinea la vremea respectivă fostul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban.
Muncitorii şi cei care au văzut pilele crăpate îşi pun însă o singură întrebare: unde s-au dus cele 100 de milioane de euro în condiţiile în care lucrarea s-a degradat deja şi nu a primit girul firmei de consultanţă. Cei de la Compania de Autostrăzi au început o anchetă pentru expertiza tehnică.
În cele din urmă, după o serie de expertize, s-a ajuns la concluzia că e nevoie de reparaţii.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu a facut săptămâna aceasta o vizită pe şantier şi a explicat că problemele la Viaduct nu sunt atât de grave cum ar părea.
Cu toate acestea fostul director de comunicare al Companiei de Autostrăzi ameninţa nu cu mult timp în urmă cu demolări şi lucrări proaste care nu vor fi plătite.
Lucrătorii de pe şantier susţin că fisurile au apărut pentru că nu s-au respectat normele de calitate şi s-a făcut treaba de mântuială.
Reprezentanţii Companiei Bechtel au refuzat să ofere explicaţii cu privire la situaţia tronsonului Suplacu - Oradea.
Specialiştii în construcţii au explicat că fisurile Viaductului de la Suplacu sunt cunoscute în lumea inginerilor. Ei au susţinut că astfel de fenomene apar din cauza folosirii unor agregate necorespunzatoare şi atrag atenţia că efectele pot fi dezastruoase, însă se feresc să facă astfel de afirmaţii în faţa camerei de luat vederi.
Utilizarea necorespuzătoare a utilajelor şi a materialelor pare să fie o problemă generală pe şantierul Bechtel. Acuzaţiile muncitorilor sunt foarte dure: materialele sunt de proastă calitate.
În timp ce unii susţin că materiale de proastă calitate sunt folosite la construcţii, alţii povestesc cum zilnic sunt obligaţi să arunce zeci de metri cubi de ciment.
Pe tronsonul de Suplacu – Chiribiş lucrul de mântuială este anunţat la fiecare pas. Pe de o parte de poveştile muncitorilor, pe de alta de fisurile apărute la pilonii de pod. Cei de aici susţin că imediat ce apar crăpăturile, un muncitor vine şi acoperă. Toţi muncitorii ştiu de aceste măsuri.
Între kilometrul 23 şi 14 nu exista pod ale cărui crăpături şi fisuri să nu fi fost tratate.
Surse din Ministerul Transporturilor susţin că astfel de erori apărute în teren sunt de multe ori muşamalizate prin modificarea proiectului. Dacă în cazul Viaductului de la Suplacu oficialii companiei Bechtel au spus "no comment", când vine vorba de calitatea lucrărilor, aceştia au primit acordul conducerii să vorbească.
Când vine vorba de găsirea unui vinovat pentru fisurile apărute, instituţiile implicate în acest proiect aruncă responsabilitatea de la una la alta. Ministrul Berceanu a explicat că utilizarea materialelor de proastă calitate va fi sancţionată. Însă nu a dat niciun un exemplu în acest sens.
În replică, reprezentanţii locali ai firmei de consultanţă nu au dorit să dea explicaţii. În schimb au aruncat pisica în curtea beneficiarului, Compania de Autostrăzi.
Inspectoratul de Stat în Constructii susţine într-un document oficial solicitat de Realitatea TV că fisurile şi crăpăturile la Viaductul de la Suplacu au apărut încă din 2007. Ca şi în cazurile anterioare, nu au fost date explicaţii cu privire la motivul apariţiei acestora, singura precizare fiind aceea că se vor face reparaţii.
În urma expertizelor efectuate, Inspectorul de Stat în Construcţii a ajuns la concluzia că astfel de fisuri au apărut în mai multe locuri pe tronsonul Suplacu – Chiribiş - la Viaductul Satu Barba şi la podurile de la kilometrii 17, 19 şi 23.
Pâna acum, statul român a platit companiei Bechtel peste 500 de milioane de euro, însă doar 9 kilometri au fost finalizaţi, pe care însă nu se circulă. Fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban susţine că firma constructoare nu îşi face griji pentru că interesele sale sunt protejate de contract.
Termenul de finalizare al Autostrăzii Transilvania este 2013. Până atunci românii vor scoate din buzunare peste 7 miliarde de euro pentru a achita nota de plată.