Două senzaţii în prag

Obiceiul e, totusi, prost, mai ales în conditiile noastre, când orice probabilitate nociva creste exponential în virtutea sublimului pe care îl ating, endemic, prostia si neglijenta. Pixul ar fi condus exact la acelasi efect, pentru ca îmi mânca exact aceeasi atentie. Spun asta acum, la patru zile distanta, stând în pat si privind uriasele frunze de nuc, ce par ca strivesc geamul din dreapta mea: nu e deloc sigur ca, împlatosat cu chestii din (...) Citește mai departe...