„Învierea digitală” este noul trend în domeniul inteligenței artificiale. Tot mai multe companii dezvoltă așa-numitele „griefbot”-uri. Utilizatorii le folosesc pentru a mima conversații cu rude sau prieteni dragi care au încetat din viață. Sunt programe care se inspiră din practicile spiritismului din urmă cu un secol, capabile să recreeze vocea și personalitatea unei persoane decedate. Specialiștii avertizează însă că tehnologia ridică probleme etice și juridice fără precedent. Urmăriți chiar acum un material marca Realitatea PLUS despre modul în care companiile de inteligență artificială profită de pe urma durerii oamenilor.
Documentar „Învierea digitală”, noul trend în domeniul AI
Inteligenţa Artificială schimbă felul în care familiile îi plâng pe cei trecuți în neființă. Cel mai nou trend este Învierea Digitală, adică folosirea aplicaţiilor pentru a recrea felul în care arată sau vorbesc cei dragi. În această situație este și Tino Bao, un producător muzical din Taiwan, care vorbește acum zilnic cu un „Grief Bot” care mimează personalitatea fiicei lui, Felicity, care a pierdut lupta cu o boală rară de sânge în urmă cu 5 ani.
REPORTER: Așadar, Felicity și mama ei au avut o conversație despre faptul că ea exersează la pian, merge la balet, la patinaj artistic, iar tu ai preluat acele informații și ai creat o voce pe care ai stocat-o în banca de memorie...
TATĂL FETEI: Da.
REPORTER: ...pentru a crea vocea.
Într-o situație similară se află și Rebecca Nolan. Deși tatăl ei a murit când era încă adolescentă, curiozitatea a împins-o spre a încerca și ea să comunice cu un chat bot creat după personalitatea lui. Iluzia s-a spulberat rapid, când, botul a început să inventeze amintiri ale unor momente care nu au avut loc de fapt.
„Sună exact ca vocea lui. Foarte înfiorător!
A fost minunat să o aud (n.r. vocea) și m-am simțit extraordinar, dar, în același timp, știam că era ceva fals în ea. Nu era vocea tatălui meu, ci o aproximare creată de o companie specializată în clonarea vocii cu ajutorul inteligenței artificiale.”
Iar Jang JiSung a apelat la tehnologie după ce fiica ei de numai 7 ani a murit brusc din cauza unei boli rare. Acum șase ani, ea a apărut într-un documentar care i-a permis să o întâlnească într-o versiune de realitate virtuală pentru a-și lua din nou rămas bun.
Iluzia alinării. Comunicarea cu lumea de dincolo prin AI
„Chiar dacă personajul părea oarecum diferit, decorul și aceste elemente au fost create într-un mod care făcea experiența foarte captivantă. Pur și simplu mi-am imaginat-o ca fiind fiica mea și i-am spus lucruri pe care nu reușisem să le spun înainte.”
Astfel de practici nu sunt noi, ci se inspiră din cererea uriașă de ședințe de spiritism și vrăjitorie, explică specialiștii.
Cel mai popular în lumea practicilor oculte din țara noastră este Bogdan Petriceicu Hașdeu. Savantul a construit în memoria fiicei sale răpuse de tuberculoză la doar 18 ani edificiul cunoscut astăzi drept „Muzeul Spiritismului”, templu dedicat comunicării cu lumea de dincolo încă din secolul al XIX-lea.
Psihologii avertizează însă că astfel de practici, fie de spiritismul clasic, fie prin programe de tip Grief Bots, creează iluzia că persoana care a murit continuă să existe și să comunice. Unii specialiști consideră că acest lucru poate oferi alinare în primele etape ale doliului, în timp ce alții avertizează că există riscul ca procesul firesc de acceptare a pierderii să fie întârziat.
Sumele pe care utilizatorii le plătesc pentru a păstra iluzia că vorbesc cu cei dragi care au murit sunt uriașe. Pornesc de la câteva sute de dolari şi pot ajunge la zeci de mii, pentru aplicaţiile care oferă servicii complexe cum ar fi avataruri 3D sau reconstrucţia feţei sau a vocii.
