Potrivit cercetării publicate în prestigioasa revistă The Lancet, sensibilitatea la gluten non-celiacă (NCGS), o afecțiune care afectează aproximativ 10% din populația globală, nu este declanșată de proteina gluten, ci face parte din modul complex în care intestinul comunică cu creierul.
Cercetătorii de la Universitatea din Melbourne, care au coordonat studiul, au explicat că simptomele atribuite acestei sensibilități, balonare, dureri intestinale și oboseală, pot fi provocate de alți factori, precum carbohidrații fermentabili (FODMAPs), alte componente ale grâului sau chiar așteptările și experiențele anterioare ale persoanei în legătură cu alimentația.
„Cei mai mulți oameni nu reacționează la gluten”
„Contrar credinței populare, cei mai mulți oameni care au NCGS nu reacționează la gluten”, a declarat Jessica Biesiekierski, profesoară la Universitatea din Melbourne și coordonatoarea studiului, citată de dcnews.ro.
Ea a adăugat că, în testele recente, persoanele cu sindrom de intestin iritabil care credeau că sunt sensibile la gluten au avut reacții similare atunci când au consumat gluten, grâu sau placebo. Acest lucru arată că percepția subiectivă a simptomelor joacă un rol important în manifestarea reacțiilor digestive.
O redefinire majoră a sensibilității la gluten
Studiul propune ca sensibilitatea la gluten non-celiacă să fie reconsiderată ca parte a spectrului de interacțiune intestin-creier, mai apropiată de tulburări funcționale precum sindromul de intestin iritabil, decât de o afecțiune declanșată de gluten în sine.
Această concluzie ar putea schimba fundamental modul în care sunt diagnosticate și tratate tulburările digestive, dar și percepția publică asupra glutenului, adesea considerat greșit ca fiind dăunător pentru toată lumea.
