Președintele Nicușor Dan a dezvăluit că România a intervenit direct pe lângă autoritățile ucrainene pentru ca navele care transportă petrol kazah către rafinăria Petromidia să poată traversa Marea Neagră fără să fie afectate de operațiunile militare ale Kievului. Potrivit șefului statului, solicitările Bucureștiului au fost respectate în situațiile în care au fost transmise.
Bucureștiul a indicat navelor ucrainene care trebuie lăsate să treacă
Nicușor Dan a explicat că România a avut deja mai multe contacte cu partea ucraineană în momentele în care navele care urmau să aprovizioneze Petromidia erau încărcate în portul rusesc Novorossiisk.
„Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi. Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a precizat că intervențiile Bucureștiului au avut ca obiect navele care transportau petrol kazah, chiar dacă acestea erau încărcate într-un port aflat pe teritoriul Rusiei.
Ucraina a răspuns solicitărilor venite de la București
Potrivit șefului statului, acest canal de comunicare a funcționat în toate situațiile în care România a avut nevoie de intervenția Kievului pentru navele destinate aprovizionării Petromidiei.
„De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan a fost întrebat și dacă există în prezent probleme legate de aprovizionarea cu petrol. Răspunsul său a fost scurt: „Nu mai sunt probleme.”
Discuțiile recente cu partea ucraineană au urmărit însă și instituționalizarea acestui tip de comunicare, astfel încât Bucureștiul și Kievul să poată reacționa mai rapid atunci când o navă destinată României intră într-o zonă afectată de operațiuni militare.
Petrolul kazah ajunge la Petromidia prin Novorossiisk
Importanța acestei rute pentru România este legată de rolul pe care îl are petrolul kazah în aprovizionarea rafinăriei Petromidia. Țițeiul este transportat din Kazahstan către coasta rusă a Mării Negre, de unde este încărcat în petroliere și expediat către România.
Sistemul Caspian Pipeline Consortium, cunoscut sub abrevierea CPC, leagă principalele zone petroliere din Kazahstan de terminalul maritim de la Novorossiisk printr-o conductă de aproximativ 1.500 de kilometri. Potrivit estimărilor CPC, această rută transportă peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului.
Pentru Petromidia, traseul este unul dintre cele utilizate pentru aprovizionarea cu țiței kazah. KMG International indică ruta Tengiz/Atyrau–Novorossiisk, urmată de transportul maritim către România.
Datele prezentate în iulie de Asociația Energia Inteligentă și preluate de Agerpres arată că aproximativ jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, valoarea importurilor fiind estimată la aproximativ 2,77 miliarde de dolari.
Atacurile din zona Novorossiisk au afectat transporturile petroliere
Riscurile pentru navele care transportă petrol kazah au crescut odată cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din Marea Neagră.
În luna iulie, mai multe petroliere aflate în apropierea terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar activitatea de încărcare a fost suspendată temporar. CPC a anunțat, de asemenea, atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan.
Reuters relata la începutul lunii august că atacurile cu drone și dificultățile întâmpinate de operatorii care încercau să găsească nave dispuse să intre în zona respectivă au perturbat exporturile prin CPC. Ruta transportă un volum echivalent cu aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol.
Kievul a primit și solicitări privind infrastructura CPC
Problema protejării fluxurilor de petrol kazah a ajuns și în discuțiile mai largi dintre Ucraina și partenerii săi occidentali. Financial Times a relatat că Ucraina ar fi acceptat, în urma unei solicitări formulate de vicepreședintele american JD Vance, să nu atace infrastructura CPC și navele care nu sunt rusești, nu transportă petrol sau alte mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene. Informația a fost relatată ulterior și de Reuters.
Pentru Kiev, atacarea infrastructurii petroliere rusești face parte din eforturile de a reduce veniturile Moscovei și capacitatea acesteia de a finanța războiul. În cazul petrolului kazah, însă, faptul că terminalul de export se află în Rusia creează o situație diferită pentru statele și companiile care depind de aceste transporturi.
