Deși mulți analiști îl dădeau drept favorit pentru postul de candidat la alegerile prezidențiale de peste 2 ani, Mircea Geoană spune că este puțin interesat de politica autohtonă.
Abordarea unor subiecte care îi preocupă pe români nu are nicio legătură cu "pregătirea vreunei presupuse candidaturi", a afirmat joi, într-un discurs susținut la Cluj-Napoca, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Oficialul a reamintit că a vorbit recent, la Academia de Științe Economice, despre nevoia realizării unui salt istoric de dezvoltare pentru România, propunând cinci obiective naționale "care să fie negociate și asumate de toți actorii relevanți din societate, dincolo de ciclurile electorale și de liderii politici ai momentului", iar unii comentatori i-au citit mesajul "în cheie electorală".
"Interesul meu pentru politica românească este foarte redus. A vorbi despre marile subiecte ce îi preocupă pe români, fie ele politice, economice sau sociale, nu are de-a face cu pregătirea vreunei presupuse candidaturi. Așa cum văd eu lucrurile, obligația unui lider este de a da țării sale toată experiență, devotamentul și dragostea de care este capabil. Voi continua să fac acest lucru indiferent de poziția pe care o ocup", a subliniat Geoană.
El s-a referit, în discursul susținut la Cluj-Napoca, la nedreptatea socială, la accentuarea inegalității dintre bogați și săraci și la "paradoxul românesc", care se manifestă "în realitatea că o țară bogată este plină de oameni săraci".
"Paradoxul românesc, în care economia crește și țara se prăbușește, își trăiește azi zilele de glorie. România e presată de crize, e adevărat, dar se mulțumește să vadă doar pericolele și refuză să vadă oportunitățile. O nouă arhitectură a oportunităților are, uneori, nevoie de o zdruncinătură care să reașeze lucrurile, să miște economia și societatea, să dea curaj liderilor. Poate că, până la urmă, istoria știe mai bine decât politicienii când e momentul să zgâlțâie o țară", a spus Mircea Geoană.
El a prezentat și o serie de soluții pentru depășirea situației în care se găsește România.
"În primul rând, așa cum susține și Minouche Shafik, să intrăm într-o renegociere între actorii din societate a actualului Contract Social, evident perimat și periculos pentru viitorul țării. Fără acest lucru fundamental, orice modificare de Constituție sau creșteri ale bugetelor sociale nu vor face decât să peticim sacul și să ne furăm căciula. Aici, rolul liderilor politici este esențial. E nevoie, firește, de consens politic și de garanții legislative. E nevoie de un moratoriu în jurul Noului Proiect Național, având în centrul său un Contract Social pentru secolul XXI asumat de toată lumea", a susținut Geoană.
În opinia sa, statul "trebuie să echipeze administrația centrală și locală cu o nouă cultură a eficacității și solidarității", dar este nevoie și de o atragere a celorlalți actori din societate într-o "cruciadă împotriva nedreptății". De asemenea, toți cetățenii trebuie să aibă acces egal la educație, locuri de muncă, finanțare, la "redistribuirea dreptului și banilor".
"Vom avea puterea să îndrăznim și să schimbăm România egoistă și indiferentă de astăzi cu România dreaptă și echitabilă de mâine? O Românie unde fiecare dintre noi, indiferent unde ne naștem și de starea socială, gen sau rasă, primește o șansă corectă de a-și împlini potențialul și de a avea o viață decentă? Dacă nu facem asta, vom continua să supraviețuim și, eventual, să reușim de unii singuri, dar continuăm, tot mai frustrați, să ne zbatem că nație la periferia Europei. Și să ne agățăm de iluzia că următoarele alegeri vor aduce schimbarea promisă și niciodată onorată. Până nu vom rezolva această problemă fundamentală, țara nu se va face bine", a concluzionat Mircea Geoană.
