Oficial, explicația este legată de crizele care trebuie gestionate rapid. În practică, însă, Parlamentul ajunge să aibă un rol tot mai mic în procesul legislativ.
Parlamentul, tot mai puțin implicat
Specialiștii atrag atenția că această tendință afectează echilibrul dintre instituțiile statului. Parlamentul, care ar trebui să reprezinte vocea cetățenilor, este ocolit tot mai des, iar consultarea publică devine limitată. Raportul anual realizat de Uniunea pentru Libertăți Civile în Europa arată că, în 2025, Guvernul a folosit sistematic ordonanțele de urgență, reducând rolul legislativ al Parlamentului și evitând dezbaterile publice, inclusiv pe teme sensibile.
„La nivel politic, s-a accentuat dominația puterii executive asupra procesului legislativ. În loc să se urmărească o reformă deliberativă, anul 2025 a fost marcat de utilizarea sistematică a ordonanțelor de urgență și de asumarea de către guvern a responsabilității de a ocoli Parlamentul și de a limita consultarea publică, inclusiv în ceea ce privește reformele care afectează în mod direct sistemul judiciar”, se arată în raport, conform Cursdeguvernare.ro.
Nu este o situație nouă
Politologul Radu Magdin spune că această situație nu este nouă. El explică faptul că, de aproximativ 20 de ani, există o tendință de consolidare a puterii executive, pe fondul unui Parlament mai slab.
„Ceea ce se întâmplă la noi de 20 de ani este pe fundal de slăbiciune parlamentară, exploatarea în diferite momente politice pentru consolidarea puterii executive. Este, până la urmă, un joc de putere care are loc între palate. Indiferent că vorbim de poziționări mai în forță de-a lungul timpului, inclusiv împotriva Parlamentului sau a unei majorități parlamentare cum am văzut în mandatul Băsescu, deci o poziționare contondentă din partea palatului Cotroceni, sau că vorbim de o politică consecventă oarecum a Executivului în sens negativ. Și anume acest apetit pentru ordonanțe de urgență”
Problema calității legilor
Dincolo de lupta pentru putere, expertul atrage atenția asupra calității legislației. El spune că Parlamentul ar trebui să își recâștige rolul și să nu mai fie doar o instituție care aprobă automat deciziile Guvernului.
„Problema este alta, dincolo de ceea ce se semnalează ca mecanism democrativ. Problema este calitatea legislației care vine de la Guvern. Dincolo de jocul de putere care, sigur, este important, și aici ar trebui să contrabalanseze parlamentarii, pentru că este în interesul lor să arate că ei contează și că nu sunt doar mase de manevră de vot pentru o majoritate parlamentară, Parlamentul ar trebui să-și recâștige vocea ca principală instituție democratică a statului. Și să se comporte ca atare, să se ia în serios.”
Rolul Parlamentului, tot mai limitat
Fără o reacție fermă din partea parlamentarilor, există riscul ca această situație să continue. În lipsa unor respingeri sau corecții venite din Parlament, instituția riscă să fie folosită doar formal, pentru validarea unor decizii deja luate.
„Fără un push back, o împingere înapoi la nivel parlamentar, fără respingerea anumitor inițiative care sunt nepotrivite, în plan guvernamental, este foarte greu ca Parlamentul să fie luat în serios. Practic, va fi util de foarte multe ori doar în procesul de evitare legislativă pe ultima sută de metri a anumitor inițiative guvernamentale”, continuă expertul.
Impactul asupra democrației
În final, concluzia este una clară: folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență nu este benefică pentru democrație. Chiar dacă Guvernul își dorește eficiență și control, echilibrul între instituții rămâne esențial.
„Acest lucru nu este bun pentru democrație. Este important ca Parlamentul să revină în prim plan. Este normal ca Executivul să dorească, din perspectiva proiecției puterii, să fie acolo. Pe de altă parte, nu este normal nici ceea ce face premierul Bolojan, ca în anumite momente să paseze după aceea responsabilitatea Parlamentului. Să ne spună, de exemplu, dați în judecată Parlamentul, nu Guvernul, cum e în chestiunile legate de magistrați și tot așa”, conchide politologul.
