USR a venit la guvernare cu promisiunea unei reforme digitale: stat fără hârtii, fără cozi și fără birocrație. Astăzi, realitatea este alta: sistemele informatice ale statului cedează, inclusiv la instituții-cheie precum ANCPI. Atacurile cibernetice pun pe pauză servicii publice, iar pensionarii sunt trimiși în continuare cu dosare cu șină de la un ghișeu la altul. Nici Guvernul nu a fost digitalizat complet, deși s-au cheltuit sume uriașe pentru asta. Material marca Realitatea PLUS despre culisele atacurilor cibernetice care au lovit instituțiile-cheie ale României.
Promisiunile digitalizării și realitatea din teren
Politicienii au promis un stat în care oamenii nu mai plimbă hârtii pe la ghișee. Cei mai vocali au fost chiar membrii USR, susținuți de Ilie Bolojan să ocupe ministere-cheie în ceea ce privește digitalizarea și dezvoltarea țării.
Cu mai puțin de trei luni înainte de a avea loc atacul cibernetic care a blocat piața imobiliară, Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei și Digitalizării, promitea că vom ajunge să facem acte direct pe telefon.
Cu garanții similare venea și vicepremierul numit de Bolojan, Oana Gheorghiu, care a criticat în nenumărate rânduri dosarul cu șină cerut de funcționarii publici.
La un an de la formarea Guvernului Bolojan, în loc de digitalizare, România s-a ales cu un sistem vulnerabil la tot felul de atacuri ale hackerilor.
Atacul cibernetic care a paralizat ANCPI
Sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost lovite de un atac cibernetic de tip ransomware pe 14 iulie. Atacatorii au criptat și șters o parte din infrastructura care găzduia toate aplicațiile agenției. ANCPI a numit incidentul "cel mai grav din istoria instituției". Însă, pentru că fluxul de lucru al ANCPI e complet digitalizat, nu a existat variantă de rezervă. Nici la ghișeu, nici online.
Astfel că, timp de peste trei săptămâni, în România nu s-au mai eliberat extrase de carte funciară, nu s-au mai făcut intabulări, iar notarii nu au mai putut autentifica nicio tranzacție imobiliară. Termenul promis inițial pentru repornire, 20 iulie, a fost depășit. La fel și termenul următor, legat de migrarea în Cloudul Guvernamental.
„Asigurarea unui nivel optim de securitate cibernetică este o responsabilitate fundamentală a fiecărei instituţii care gestionează infrastructuri digitale, reţele informatice şi aplicaţii utilizate pentru furnizarea serviciilor publice. Nicio arhitectură de securitate, chiar şi de sute de milioane de euro, nu poate proteja instituţii care folosesc parole slabe şi care nu repară vulnerabilităţi cunoscute ale aplicaţiilor.” - a transmis Serviciul Român de Informaţii.
Alte instituții publice, lovite de atacuri informatice
Mai grav, nu a fost un caz izolat. În aceeași lună, alte trei instituții publice au fost lovite de incidente cibernetice: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Oficiul Național al Registrului Comerțului și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Baza de date cu proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență PNRR ar fi fost ștearsă. Incidentul a provocat panică în instituție deoarece PNRR reprezintă miliarde de euro pentru România.
România se confruntă zilnic cu un număr uriaș de atacuri cibernetice. Estimările oficiale indică între 10.000 și 25.000 de tentative pe zi.
„Din 2022 până azi, în Europa, au fost câteva zeci de mii de atacuri cibernetice, mai puternice sau mai puțin puternice. Ați văzut în zilele trecute faptul că s-a reușit identificarea unui operator rus care a sărvărâșit o parte dintre aceste atacuri. Este o luptă în curs. Suntem destul de bine” afirma președintele Nicușor Dan.
Mai mulți experți îl contrazic însă pe președinte. Un barometru independent, realizat cu ajutorul unor agenți de inteligență artificială, a analizat aproape 2.500 de site-uri ale instituțiilor publice din România: primării, consilii județene, spitale, instituții centrale. Scorul mediu de securitate a fost de 7, extrem de slab pentru o țară membră UE, în anul 2026.
România a alocat prin PNRR aproape 6 miliarde de euro pentru digitalizare — peste 20% din întreg planul de redresare. Acum, însă, după atacul de la ANCPI, agenția a lansat o licitație de aproape 25 de milioane de lei, bani cheltuiți pentru a repara ce s-a distrus la sistemul deja digitalizat.
Digitalizarea promisă și dosarul cu șină
Mai mult, românii care ies acum la pensie depun și în 2026 așa-numitul "dosar cu șină". La Casa de Pensii București oamenii erau puși la un moment dat să aducă documente emise chiar de instituție, un cerc birocratic pe care Ministerul Muncii l-a recunoscut și a promis, ani la rând, că îl va rezolva prin digitalizare.
Dar există încă o dimensiune a poveștii. Pentru că digitalizarea nu înseamnă doar cum îți plătești o amendă sau cum obții un document. Înseamnă și putere pentru cel sau cei care controlează infrastructura digitală.
Cine este Lucian Despoiu
În cercul de apropiați ai prim-ministrului demis se numără Lucian Despoiu, cel care coordonează campania digitală a premierului interimar Ilie Bolojan. Este fondatorul Kondiment, agenție de servicii online și marketing digital, dar și al Majoritas, companie specializată în campanii online, în special în perioade electorale. Potrivit informațiilor publice citate de Agerpres, Majoritas afirmă că a lucrat în peste 40 de țări începând din 2008.
Numele lui Despoiu a apărut inclusiv în presa din Grecia, după ce a fost acuzat că a folosit metode ilegale de colectare a datelor alegătorilor, de tip Cambridge Analytica. Aceleași acuzații au marcat campaniile din Africa, dar și din Republica Moldova, unde a lucrat pentru partidul Maiei Sandu. În România, după un episod de conflict cu autoritățile fiscale, Lucian Despoiu a decis să stea departe de lumina reflectoarelor.
Legătura cu Stelian Nistor
Unul din asociații lui Lucian Despoiu a fost, până de curând, Stelian Nistor, unul din masonii cei mai cunoscuți. Este prezentat ca fiind conducător al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, cu titlul de Suveran Mare Comandor. România Liberă scria în 2020 că Nistor fusese „șef al Supremului Consiliu de Grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România” și că fusese exclus din Marea Lojă Națională din România.
Numele lui Stelian Nistor apare în presa românească drept partener al lui Despoiu în zona campaniilor politice internaționale. Nistor este și unul din apropiații lui Silviu Predoiu, fostul șef al Serviciul de Informații Externe.
Reacția lui Lucian Despoiu
„Nu lucrăm pentru Ilie Bolojan, PNL sau Guvernul României, iar în acest moment nu derulăm campanii politice în România”, a declarat Lucian Despoiu într-un răspuns pentru REALITATEA PLUS. Totodată, acesta menționează că în ultimii 10 ani nu a fost implicat în politica românească și nici nu este interesat de astfel de proiecte.
