Imaginea, considerată de unii ca fiind îndrăzneață și expresivă, vine într-un moment tensionat, în care artista este deja în centrul unei controverse mai ample legate de coperta noului său album, Man’s Best Friend.
Un portret controversat: când nuditatea devine declarație sau obiectivizare
În pictorialul pentru Rolling Stone, Sabrina, în vârstă de 26 de ani, apare nud, cu trupul acoperit strategic de părul lung și șosete din dantelă, într-un decor intens stilizat. Ținutele prezentate în interiorul revistei – corsete florale, rochii transparente și estetici „de nimfă urbană” – conturează o imagine senzuală, dar și teatrală, fidelă colaborărilor iconice ale lui LaChapelle.
Pentru unii fani, apariția este o celebrare a libertății feminine și o continuare coerentă a brandingului lui Carpenter – pop, jucăuș, dar fără teamă de sexualitate. Pentru alții însă, contextul ridică întrebări serioase.
Albumul care a aprins fitilul: acuzații de misoginie și simboluri problematice
Controversa a început odată cu lansarea vizualului pentru Man’s Best Friend, unde Sabrina apare în genunchi, trasă de păr de un bărbat, într-o imagine care a fost interpretată de multe femei drept o aluzie clară la supunere și obiectificare. Organizații precum Glasgow Women’s Aid au calificat fotografia drept „regresivă”, acuzând-o că perpetuează stereotipuri toxice despre dinamica dintre bărbați și femei.
Critici de cultură precum Arwa Mahdawi sau Kuba Shand‑Baptiste au fost de părere că presupusa ironie feministă a imaginii e vagă și superficială, alunecând mai degrabă în zona unui erotism banal decât într-un comentariu social inteligent. Mai mult, tonul „copilăros” și vocea „babyish” pe care Sabrina le folosește frecvent în materialele promoționale contribuie la un amestec perceput de multe femei drept tulburător.
Satiră sau marketing șocant? Reacțiile se împart
În ciuda valului de critici, artista și echipa sa susțin că intenția copertelor – atât a celei de album, cât și a pictorialului Rolling Stone – este de a ridica întrebări, nu de a valida misoginia. „Este o reflecție a modului în care femeile sunt văzute și tratate în pop culture”, ar fi transmis apropiați ai cântăreței. Sabrina însăși a declarat anterior că nu se lasă afectată de comentariile negative, concentrându-se pe autenticitate și expresie artistică.
Pe rețelele sociale, opiniile sunt polarizate. Unii internauți consideră aparițiile drept manifestări de putere feminină, alții văd în ele doar o altă formă de sexualizare ambalată în estetica pop.
Între libertate artistică și responsabilitate culturală
Cazul Sabrina Carpenter relansează o dezbatere mai veche, dar mereu actuală: cât de fine sunt granițele dintre emancipare și obiectificare, mai ales când imaginea unei femei devine produs de marketing? Pentru unii, pictorialul și albumul sunt exemple de control creativ și asumare personală. Pentru alții, sunt dovada că industria încă operează pe fundamente vizual-sexualizate care afectează profund percepția asupra femeilor.
Cert e că Sabrina Carpenter a reușit ceva rar: să transforme o lansare muzicală într-o explozie de discuții culturale, estetice și ideologice.
