Statele membre ale Curții Penale Internaționale (CPI) au votat revocarea procurorului-șef Karim Khan, pe fondul acuzațiilor de comportament sexual necorespunzător formulate împotriva magistratului britanic. Khan a respins în mod repetat toate acuzațiile.
Potrivit informațiilor relatate de Reuters și Associated Press, citate de presa internațională, 82 dintre cele 125 de state membre ale CPI au votat pentru îndepărtarea lui Khan din funcție. Alte 13 state s-au opus, iar 15 s-au abținut, într-o decizie fără precedent pentru instanța cu sediul la Haga.
Suspendat înaintea votului
Karim Khan, în vârstă de 56 de ani, fusese suspendat temporar din funcție în luna iunie, după ce Biroul Adunării Statelor Părți a decis inițierea procedurii disciplinare. Decizia s-a bazat pe raportul unei anchete a Biroului ONU pentru Servicii de Supraveghere Internă, pe probele aferente, pe opinia unui grup de experți și pe observațiile scrise depuse în dosar.
Acuzațiile vizează presupuse acte de natură sexuală asupra unei colaboratoare, într-un caz investigat de mai mult timp. Procurorul britanic a negat toate faptele imputate.
Mandatele CPI rămân valabile
Revocarea lui Khan nu modifică mandatele de arestare emise anterior de Curtea Penală Internațională. Eventuala modificare sau retragere a acestora ține exclusiv de competența judecătorilor CPI, nu a procurorului-șef.
Khan a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale justiției internaționale după ce, în 2024, a solicitat mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru israelian al Apărării, Yoav Gallant, în legătură cu războiul din Fâșia Gaza. Solicitările au inclus și lideri Hamas, unii dintre ei decedați între timp.
Reacții după decizie
Fostul director executiv al Human Rights Watch, Kenneth Roth, a apreciat că statele membre ale Curții au luat decizia corectă prin revocarea lui Khan. În schimb, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a acuzat procurorul că ar fi încercat să mute atenția de la acuzațiile care îl vizau prin demersurile judiciare împotriva liderilor israelieni.
Decizia intervine într-o perioadă de tensiuni majore între CPI și Statele Unite, administrația președintelui Donald Trump criticând instituția de la Haga și analizând extinderea sancțiunilor ori a restricțiilor de călătorie împotriva unor oficiali ai Curții.
