Președintele Serbiei avertizează: SUA își construiesc propria zonă de influență în Europa, iar România este atrasă în joc

Liderul de la Belgrad a abordat aceste teme într-un episod recent al podcastului The Rest Is Politics: Leading, moderat de Alastair Campbell și Rory Stewart, unde a vorbit despre poziționarea Serbiei între Uniunea Europeană, Rusia, China și Statele Unite.

Vucic: SUA ar putea construi o structură proprie în Europa de Est

În interviu, președintele sârb a susținut că Washingtonul ar putea ajunge să își creeze o rețea proprie de influență în Europa, formată din mai multe state est-europene.

„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană”, a spus Vucic.

Potrivit liderului sârb, un asemenea scenariu ar putea complica și mai mult echilibrul politic din interiorul Uniunii Europene și ar pune presiune pe coeziunea blocului comunitar.

România, menționată explicit alături de Polonia și Bulgaria

Întrebat dacă se referă la o posibilă repoziționare a unor state din Est față de nucleul vest-european, Vucic a confirmat direct această ipoteză. „Da”.

Ulterior, acesta a indicat explicit mai multe state, inclusiv România, sugerând că americanii ar putea dezvolta structuri distincte de influență în fiecare dintre ele.

El a invocat Polonia, România și Bulgaria, afirmând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar face mai dificil pentru europeni să mențină coeziunea politică.

Belgradul cere integrare mai rapidă pentru statele candidate

Declarațiile lui Vucic vin și în contextul în care Serbia insistă pentru accelerarea integrării statelor candidate în structurile europene.

Liderul sârb a reluat propunerea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama, care vizează oferirea unui acces mai rapid la piața unică europeană și la spațiul Schengen pentru țările candidate considerate pregătite.

Planul prevede o integrare graduală, fără acordarea imediată a dreptului de veto, a posturilor de comisari europeni sau a locurilor în Parlamentul European.

Vucic a argumentat că o eventuală aderare selectivă a unor state, precum Muntenegru sau Republica Moldova, fără includerea Serbiei, nu ar avea logică.

Liderul de la Belgrad a argumentat că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”, pledând pentru o abordare de pachet în cazul statelor candidate.

Serbia are statut de țară candidată la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014. Până în prezent, au fost deschise 22 de capitole de negociere.

Critici dure la adresa Uniunii Europene

În același interviu, președintele Serbiei a criticat marile puteri europene pentru ritmul lent al procesului de extindere.

Acesta a avertizat că blocarea aderării statelor candidate ar reprezenta o eroare strategică majoră pentru Uniunea Europeană. „Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică”, a declarat el.

Vucic a mai spus că speră într-o schimbare de atitudine în principalele capitale europene.

„Sper că există, pentru prima dată după mulți ani, o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania. Asta cred. Dar nu sunt sigur”, a spus Vucic.

Comparație controversată cu aderarea României și Bulgariei

Unul dintre cele mai sensibile momente ale interviului a fost referirea la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană.

Vučić a susținut că cele două state nu ar fi îndeplinit în totalitate toate criteriile în momentul aderării, făcând însă și o eroare privind anul intrării în UE.

„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a afirmat președintele Serbiei.

În realitate, România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Vucic respinge eticheta de aliat al Moscovei

Liderul sârb a respins și acuzațiile potrivit cărora Serbia ar fi prea apropiată de Rusia. În opinia sa, modul în care Occidentul prezintă raportarea la Moscova este prea simplist.

„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”, a spus Vucic.

Prin această declarație, președintele Serbiei a sugerat că politica externă a Belgradului nu poate fi redusă la o alegere rigidă între Vest și Est.

Referiri la NATO și Kosovo

Vucic a legat și percepția publică din Serbia asupra Rusiei de evenimentele din 1999 și de problema Kosovo. Acesta a acuzat statele occidentale că au creat un precedent prin modificarea frontierelor Serbiei.

„Mulți oameni din lume au început să facă lucruri împotriva națiunilor suverane și să schimbe granițe pentru că au văzut că voi ne-ați schimbat granițele”, a afirmat Vucic.

Declarațiile sale vin într-un moment sensibil pentru regiune și readuc în prim-plan tensiunile legate de extinderea UE, influența marilor puteri și poziționarea strategică a Europei de Est.