În martie încă mai ajungeau livrări de petrol și gaze, dar în aprilie fluxul practic dispare. Asta înseamnă un deficit uriaș de aprovizionare, aproximativ 12 milioane de barili pe zi, mai mare decât în marile crize petroliere din anii ’70.
Consecințele? Inflație mai mare, încetinire economică și posibil chiar raționalizarea energiei în unele țări (da, gen „nu mai porni aerul condiționat că se supără planeta și factura”). Problema nu afectează doar petrolul și gazele, ci și alte resurse esențiale precum îngrășămintele, produsele petrochimice sau heliul, deci impactul se duce în industrie, agricultură și tehnologie.
Agenția a încercat să calmeze situația eliberând 400 de milioane de barili din rezerve, dar asta e doar un pansament, nu o soluție. Criza reală rămâne până când Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă. Momentan, Asia e cea mai afectată, dar Europa și SUA ar putea simți lovitura în următoarele luni.
