„Prim sinistrule,
ai reușit ceva ce puțini pot: să guvernezi împotriva celor care nu se pot apăra. Nu e nevoie de mult curaj să tai de la oameni cu dizabilități. Nici de vreo minte strălucită să lovești pensionarii. Acolo nu e risc politic. Acolo e liniște. Acolo nu urlă nimeni suficient de tare.
Tu tai. Ei strâng cureaua.
Tu explici. Ei tremură.
Pentru tine, frigul e o metaforă. Pentru alții, în 2026, e realitate. În România se moare de frig în case, prim sinistrule, nu pe grafice. Se moare încet, fără camere de televiziune, fără comunicate, fără conferințe de presă.
Când burta ta e plină, e greu să înțelegi foamea.
Când ești sănătos tun, e greu să vezi boala.
Când mănânci din protocolul de la Guvernul României, e greu să-ți imaginezi ce înseamnă un covrig pe zi.
Și totuși, oamenii ăștia au construit țara asta. Au muncit, au plătit, au tăcut. Iar acum sunt uitați intenționat la marginea vieții, ca niște obiecte vechi care încurcă bugetul. Pentru ei nu ai timp.
Însă, pentru copilul tău politic, ai mereu. Pentru Ciprian Ciucu, ai dragoste, pasiune și protecție. Multă protecție! Parcă sunteți frați gemeni: unul taie la nivel național, celălalt vrea să aducă același experiment și în Capitală. Aceeași rețetă: taie tot, explică mult, dă vina pe alții. Sunteți cei mai deștepți din România!
Crede-mă când îți spun: Ciucu va distruge și ce a mai rămas bun în București. Nu e un bun administrator. Nu e un bun primar general. Nu are nicio calitate reală care să-l recomande pentru conducerea unui oraș viu, complicat, obosit, dar care refuză să se predea! Are doar discurs, selfie-uri și plângeri. Dar lacrimile nu vin din empatie! Culmea, vin dintr-o ură viscerală împotriva semenilor!
Sunteți doi oameni care par să lucreze împotriva oamenilor cinstiți.
Vă răzbunați pe primării.
Vă răzbunați pe primari.
Vă răzbunați pe tot ce are curajul să nu plece capul în fața voastră!
Vă răzbunați pe oricine are curajul să nu vă aplaude.
Și apoi ne numiți pe noi antisociali. Antidemocratici. Anti-ceva.
Serios prim-sinistrule, atât puteți?
Parcă erai liberal. Parcă, prin doctrină, trebuia să construitești! Când ai trecut la USR? Când ai devenit icoana lor? Ce ți-au promis? Viața veșnică? Și tu ai crezut?
Spune-mi, prim-sinistrule Ilie Bolojan, seara, când te bagi în pat și pui capul pe pernă, ești mulțumit?
Te feliciți că ai mai tăiat o bucată din viața cuiva?
Dorm liniștit cei care distrug?
Sau mai stai puțin pe telefon, citind ordinele, ca să știi ce mai urmează mâine?
Au fost alții, mult mai deștepți ca tine, care au sfârșit prost.
Foarte prost.
La un moment dat, toți ajungem istorie.
Unii în manuale.
Alții… în canalizarea istoriei.
Fără pic de respect,
Cristian Popescu Piedone”
