Ieri trebuia să vină în Parlament. N-a venit. Motivul? „Semna un contract.” Măi, dar la cât semnează omul ăsta, cred că și-a făcut o firmă: Bolojan Contract SRL – scuze personalizate, preț de criză! Și azi, jurnaliștii l-au prins. L-au întrebat politicos. Dar el – nimic.
Tăcere.
A refuzat să răspundă la întrebări. Ceea ce, sincer, e o strategie: nu poți spune prostii dacă nu spui nimic. Unii ar zice că e înțelepciune, eu zic că e teamă cu cravată. Dar stai, nu-l judecați! Poate are motive serioase.
Când știi că procurorii se uită la tine ca la un desert cald, îți piere cheful de conferințe de presă. Pentru că, da, Realitatea Plus spune că Bolojan ar putea rămâne fără imunitate în dosarul Micula. Dar liniștiți-vă… nicio panică! Nu i s-a ridicat nimic! În Parlament, imunitatea se ridică mai greu decât un parlamentar de pe scaun după prânz. Și știm deja cum merge asta: „Dragii noștri colegi, îl știm pe Ilie, e băiat bun, n-a furat, doar a semnat.”
Da, exact! Ăla e și motivul pentru care a lipsit: semna.
Poate chiar semna absența.
E fascinant cum, la noi, fiecare politician are un talent unic.
Unii fură, alții dorm, iar Bolojan... dispare!
Omul e genul care dacă ar fi medic, ar lipsi din sala de operații „pentru că semnează o rețetă importantă”. Și partea frumoasă e că totul se leagă: Nu răspunde la presă, nu merge la Parlament, dar are o armată de colegi gata să-l apere. E ca un sindicat al tăcerii. Parlamentarii români se apără între ei mai bine decât bodyguarzii la o discotecă din Bihor. Și știți ce e cel mai trist? Că la cât de des lipsesc, nici nu trebuie să le ridici imunitatea. Le ridici doar scaunul și nu-i mai vezi oricum!
România are un guvern care funcționează ca o aplicație stricată: Când apeși pe „Premier”, îți apare un mesaj – „Error 404 – Bolojan not found. Please try after signing contract.”
