Sărbătoare mare - 2 iunie - Ce sfinți sunt pomeniți

Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului

Greco-catolice
Fericiţii Episcopi Martiri Greco-Catolici Români. Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului

Romano-catolice
Ss. Marcelin şi Petru, m.


Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava este pomenit în calendarul creştin ortodox la 2 iunie şi la 24 iunie, această din urmă sărbătorire fiind şi cea mai veche.

Ziua de 2 iunie pentru prăznuirea Sfântului şi Mare Mucenic Ioan a fost stabilită de Sfântul Sinod în 1950, fiind ziua salvării minunate a Sucevei de pârjolul cazacilor zaporojeni, în 1622.

Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte se află de sute de ani în ţara noastră, s-a născut în oraşul Trapezunt, din părinţi credincioşi.

La fel ca şi tatăl său, tânărul Ioan era negustor şi a plecat cu o corabie din oraşul natal spre Cetatea Albă. În timpul călătoriei făcută pe Marea Neagră, a avut discuţii cu proprietarul acelui vas care era francez şi care îşi arăta împotrivirea faţă de credinţa ortodoxă.

Ioan şi-a apărat însă credinţa dreptmăritoare, lucru pentru care corăbierul a hotărât să se răzbune. Odată ajunsă corabia la Cetatea Albă, acesta a mers la eparhul cetăţii, care era turc, şi i-a spus că Ioan doreşte să treacă la religia sa.

Fiind adus înaintea stăpânitorilor cetăţii, tânărul Ioan şi-a mărturisit însă cu tărie credinţa ortodoxă. Considerând cele spuse de tânăr drept o dispreţuire a cultului pe care îl avea şi văzându-l statornic în credinţa sa şi gata să-şi dea viaţa pentru Sfânta Evanghelie, conducătorul cetăţii a ordonat supunerea lui la chinuri şi bătăi, fiind legat apoi de coada unui cal şi târât pe uliţele pietruite. În cele din urmă, după multele chinuri la care a fost supus, Sfântului Mucenic Ioan i-a fost tăiat capul cu sabia.

Trupul său a fost luat şi aşezat în biserica ortodoxă din Cetatea Albă; acolo sfintele sale moaşte au făcut multe minuni şi au vindecat boli, timp de şaptezeci de ani, făcându-se asupra lor arătări dumnezeieşti ziua şi noaptea. "Uneori se arătau în formă de lumină minunată; alteori, în chip de foc pogorându-se asupra lor; alteori îngeri pogorându-se asupra lor şi suindu-se la cer, iar alte ori ieşea de acolo bună mireasmă negrăită" (Vieţile Sfinţilor).

Vestea acestor minuni ce se săvârşeau prin moaştele Sfântului mucenic Ioan cel Nou s-a răspândit în toată Moldova. Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), care reuşise să obţină din partea Patriarhiei ecumenice recunoaşterea canonică a lui Iosif Muşat ca mitropolit, dorea să împlinească această reuşită istorică cu strămutarea moaştelor Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, în Catedrala Mitropoliei Moldovei.

La 2 iunie 1402 (după alţi istorici în anul 1415), racla cu moaştele sfântului a fost adusă cu mare cinste din Cetatea Albă, de trimişii lui Alexandru cel Bun. Domnul însuşi şi mari boieri au întâmpinat sfintele moaşte la poarta Cetăţii şi le-au condus la Biserica Mirăuţilor, unde au fost aşezate.

În 1589, moaştele au fost strămutate din vechea biserică domnească în noua catedrală din Suceava, ctitorită între anii 1514-1522, de domnitorii Bogdan III şi fiul său Ştefăniţă.