Televiziunea publică din Ungaria a luat o decizie fără precedent și a întrerupt temporar difuzarea jurnalelor de știri. În locul programelor informative, telespectatorii principalului canal național au văzut un ecran negru și un mesaj care a stârnit un val de reacții.
„Mass-media din serviciul public nu poate minţi. Ne cerem scuze că am făcut, totuşi, acest lucru timp de mulţi ani”, a fost mesajul afișat de postul M1.
Anunțul a venit în plin proces de reorganizare a instituțiilor media de stat și reprezintă unul dintre cele mai neobișnuite momente din istoria recentă a presei publice din Ungaria.
Jurnalele de știri au fost suspendate
Ulterior, conducerea postului a explicat că oprirea emisiunilor informative este temporară și face parte dintr-un amplu proces de restructurare.
„Mass-media publică este în prezent reorganizată pentru a putea fi independentă şi credibilă în viitor. Difuzarea ştirilor este suspendată temporar. Vă rugăm să rămâneţi alături de noi!”, a transmis M1, potrivit Reuters.
În aceeași zi au apărut informații potrivit cărora mai mulți redactori din televiziunea și radioul public au fost concediați după instalarea unei conduceri interimare.
Măsurile pun în aplicare una dintre principalele promisiuni electorale ale noului premier Peter Magyar, care și-a construit campania pe ideea eliminării propagandei din mass-media publică și a refacerii încrederii în instituțiile statului.
Premierul vorbește despre „o zi istorică”
Peter Magyar a salutat decizia printr-o postare pe Facebook și a descris momentul drept „o zi istorică”.
Potrivit premierului, „propaganda a încetat în mass-media din serviciul public”.
Șeful guvernului a anunțat, de asemenea, că și postul public de radio Kossuth și-a suspendat emisiunile informative. Ulterior, acesta a precizat că M1 urma să revină în emisie în cursul serii, însă fără jurnal de știri, difuzând doar filme.
Reforma presei publice provoacă tensiuni politice
Peter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban și ai partidului Fidesz.
Încă din campania electorală, noul premier a promis o reformă profundă a instituțiilor publice și restabilirea mecanismelor democratice de control. Printre primele măsuri anunțate s-a numărat și o revizuire completă a modului în care funcționează și este finanțată presa publică.
Deciziile adoptate de noua putere au provocat însă reacții dure din partea fostului premier Viktor Orban.
Acesta a condamnat măsura și a descris-o drept „cea mai recentă mișcare a despotismului partidului Tisza”, îndemnând publicul să urmărească în schimb postul privat HirTV.
Recâștigarea încrederii, cea mai mare provocare
Analiștii consideră că transformarea televiziunii și radioului public în instituții cu adevărat independente va fi un proces complicat și de durată.
Profesorul Gabor Polyak, specialist în media la Universitatea Eötvös Loránd, apreciază că principala provocare este recâștigarea credibilității și a încrederii publicului într-un sistem care, în ultimii ani, a fost acuzat că a funcționat sub un control politic tot mai accentuat.
În perioada în care Viktor Orban s-a aflat la putere, presa publică a fost criticată pentru apropierea de guvern, iar mai multe instituții media private au fost închise sau au ajuns în proprietatea unor oameni de afaceri considerați apropiați fostei puteri.
În acest context, Ungaria a coborât de pe locul 23 în 2010 până pe locul 74 în clasamentul mondial al libertății presei realizat de organizația Reporteri fără Frontiere. Fostul guvern a respins în mod constant acuzațiile privind limitarea libertății presei și a susținut că respectă standardele Uniunii Europene, potrivit Reuters.