_62ea08547a.jpg)
Comentariile politicianului din țara vecină au fost făcute înaintea summitului extraordinar al UE, convocat la 9-10 februarie, unde se va discuta despre reducerea imigraţiei ilegale. Această condiţie este pusă de regimul de la Viena pentru a accepta eventual aderarea României la Schengen. Austria, la rândul său, a pledat pentru o astfel de finanţare a Comisiei Europene pentru un gard care să fie construit la graniţa Bulgariei cu Turcia.
Întâlnirea celor 27 de lideri din UE a fost convocată după ce Austria şi Olanda s-au plâns de numărul tot mai mare de imigranţi ilegali care intră în țările Europei occidentale în fiecare an. Conform datelor raportate de Frontex, agenţia de frontieră a blocului european, 330.000 de treceri neregulamentare ale frontierelor UE au avut loc anul trecut, cel mai mare număr din 2016 încoace.
Migranții, mărul discordiei dintre statele UE
Statele UE sunt însă puternic divizate în ceea ce priveşte împărţirea responsabilităţilor legate de refugiaţii care ajung pe teritoriul lor şi, de ani de zile, s-au concentrat pe înăsprirea frontierelor externe pentru a împiedica oamenii să folosească rute ilegale, adesea cu preţul vieţii, scrie ziare.com.
Ţări ca Polonia, Ungaria şi Slovenia au apelat la soluția ridicării gardurilor la graniţă pentru a ţine la distanţă refugiaţii şi migranţii, deşi Comisia Europeană, care gestionează bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, spunând că ar fi împotriva valorilor democratice liberale şi a drepturilor omului.
Într-o scrisoare comună adresată înainte de summit, liderii Maltei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Austriei şi Slovaciei au declarat că „actualul sistem de azil al UE este nefuncţional”. „Migraţia ilegală a devenit din nou una dintre cele mai presante probleme din UE”, au spus ei. „Fără eforturi reluate, care să dea rezultate, nu este de aşteptat decât ca migraţia ilegală în Europa să continue şi să crească în anii următori”, au avertizat aceşti lideri.
Însă diviziunile profunde dintre cele 27 de ţări ale UE în ceea ce priveşte gestionarea migranţilor şi a refugiaţilor arată că este dificil să se ajungă la un acord asupra unui nou sistem global de migraţie şi azil pentru blocul european până la următoarele alegeri europene din 2024.
