Concluzia lor este tranșantă: România investește în infrastructură strategică și proiecte cu dublă utilitate, în timp ce Bulgaria direcționează aproape toți banii exclusiv către armament.
România: autostrăzi, spitale mobile și modernizare militară
România a obținut prin SAFE un împrumut de 16,68 miliarde de euro – al doilea ca mărime din UE după cel al Poloniei. Banii sunt împărțiți între infrastructură critică, mobilitate militară și programe de apărare.
O parte importantă, aproximativ 4,2 miliarde de euro, merge către proiecte rutiere strategice. Autostrada „Moldova” (Pașcani – Suceava – Siret) și Autostrada „Unirii” (Mochița – Iași – Ungheni) sunt considerate esențiale atât pentru transportul civil, cât și pentru deplasarea rapidă a trupelor în situații de criză. Prin aceste investiții, România urmărește să conecteze mai eficient nord‑estul țării și să își întărească mobilitatea militară într-o regiune sensibilă.
În paralel, 450 de milioane de euro sunt alocate construirii unor spitale mobile de urgență, menite să crească reziliența sistemului medical în fața dezastrelor sau a unor situații de securitate.
Ministerul Apărării Naționale gestionează 9,6 miliarde de euro, împărțite în 21 de programe – 10 în colaborare cu alte state UE și 11 la nivel național. Lista achizițiilor este una dintre cele mai ample din ultimii ani: tancuri și vehicule blindate, elicoptere H225M, sisteme antiaeriene, rachete NSM pentru apărare navală, platforme logistice, radare, drone și muniție NATO.
România va construi și un centru de operațiuni de securitate cibernetică, destinat protejării infrastructurii critice, de la rețele energetice la spitale, împotriva atacurilor cibernetice cu origine statală.
Bulgaria: fondurile SAFE merg aproape integral în armament
Bulgaria primește 3,2 miliarde de euro prin SAFE, însă spre deosebire de România, Sofia direcționează întreaga sumă către achiziții militare. Planurile includ radare 3D, sisteme antiaeriene și antirachetă, obuziere autopropulsate de 155 mm, drone, muniții și un sistem de lansare multiplă de rachete.
Experții militari bulgari subliniază că armata țării încă depinde de tehnică sovietică, iar SAFE reprezintă o șansă rară de modernizare. Totuși, implementarea proiectelor este amenințată de instabilitatea politică și de lipsa unui buget aprobat, ceea ce ar putea bloca semnarea contractelor.
Riscurile Bulgariei: criză politică și achiziții în contratimp
Una dintre condițiile SAFE este achiziția comună între statele membre. Bulgaria intenționează, de exemplu, să cumpere radare 3D din Franța. Însă, fără un guvern stabil și fără buget, Sofia riscă să piardă accesul la mecanism.
Experții citați de Mediapool avertizează că graba în semnarea contractelor comune nu trebuie să ducă la compromisuri privind calitatea echipamentelor.
Două strategii, două direcții
Analiza presei bulgare evidențiază o diferență clară: România folosește SAFE pentru a construi infrastructură strategică și pentru a moderniza armata în paralel, în timp ce Bulgaria se concentrează aproape exclusiv pe achiziții militare, dar este blocată de propriile probleme politice.
Cele două țări pornesc de la același instrument european, însă îl transformă în proiecte complet diferite – unul orientat spre dezvoltare și reziliență, celălalt spre înarmare accelerată.
