Escrocheria, coordonată din 6 centre de „operațiuni”
Ancheta a dezvăluit că suspecții au pus pe picioare șase centre de apel, în București și Brașov, care funcționau ca veritabile sedii de fraudă digitală. Utilizând platforme false de investiții, gruparea ar fi păcălit persoane din zece țări – printre care Australia, Canada, Franța, Italia și Suedia – convingându-le să transfere sume mari de bani, sub pretextul unor oportunități financiare tentante.
În realitate, a fost vorba despre o schemă elaborată, în care victimele erau manipulate să își instaleze aplicații de tip spyware, oferind astfel acces direct la conturile lor bancare.
Rețea bine structurată, cu lideri și recrutori
La conducerea rețelei se află 13 persoane care, potrivit procurorilor, au orchestrat întreaga operațiune, începând din ianuarie anul trecut. Aceștia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și acces ilegal la sisteme informatice.
Peste 200 de români ar fi fost recrutați în această schemă, având roluri diverse – de la operatori call-center la tehnicieni IT. Majoritatea își desfășurau activitatea din clădiri închiriate, care imitau birouri obișnuite de asistență pentru clienți.
Percheziții ample: sume confiscate, echipamente și bunuri de lux
În urma descinderilor organizate de DIICOT, anchetatorii au confiscat echipamente informatice – peste 400 de dispozitive, printre care computere, telefoane mobile și ceasuri inteligente – folosite în activitatea frauduloasă. De asemenea, au fost găsite sume de bani care depășesc 200.000 de euro în numerar.
Au fost puse sub sechestru trei autovehicule de lux, portofele digitale conținând criptomonede în valoare de peste 111.000 de euro și 135.000 de dolari în numerar. Toate aceste bunuri vor fi folosite ca probe în cadrul anchetei.
Tehnologii sofisticate, reclame înșelătoare
Rețeaua folosea tehnici moderne de manipulare: reclamele erau difuzate online și includeau clipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apăreau personalități publice cunoscute, promovând presupusele platforme de investiții. Astfel, victimele dobândeau un sentiment fals de încredere și erau convinse să ofere acces la date sensibile.
Ținta principală a escrocilor o reprezentau cetățenii străini înstăriți sau cu aspirații de investiții rapide. După completarea unui formular pe o platformă falsă, aceștia erau contactați telefonic și convinși să instaleze aplicații spion, prin care infractorii obțineau acces la conturile bancare și furau sume importante de bani.
Pentru cei 13 presupuși lideri ai rețelei, DIICOT a solicitat arestarea preventivă pentru 30 de zile. În paralel, ancheta continuă pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate și cuantificarea prejudiciului total.
