Războiul dintre bănci și Consiliul Concurenței continuă. Chirițoiu: „Ne așteptăm să ne acționeze în instanță”. Slăbiciunea din sistem care a permis influențarea ROBOR

Oficialul a explicat ce urmează în continuarea procedurii, dar și modul în care ar fi funcționat mecanismele care au dus la această situație, subliniind că nu este vorba despre o decizie explicită de stabilire a dobânzilor, ci despre un context care a permis influențarea indicelui.

Ce urmează după decizia Consiliului Concurenței

Potrivit lui Bogdan Chirițoiu, instituția urmează să finalizeze motivarea deciziei în aproximativ o lună, moment din care băncile vor putea decide dacă vor contesta sancțiunile în instanță. Acesta a precizat că băncile vor trebui să prezinte și un plan de conformare, prin care să demonstreze cum vor preveni astfel de situații pe viitor.

„Noi acum avem un verdict. Băncile au fost informate că au fost găsite vinovate și de cuantumul amenzilor. Noi o să redactăm în aproximativ o lună de zile motivarea. Din momentul în care primesc ei motivarea, vor decide dacă dau în judecată sau nu. Ne așteptăm să ne acționeze în instanță și indiferent dacă dau în judecaată sau nu amenda trebuie să o plătească până se termină procesul și trebuie să vină cu acest plan de conformare pentru a arata ce măsuri vor lua pentru ca situațiile de genul acesta să nu se mai repete.”

Ce au făcut concret băncile în procesul stabilirii ROBOR-ului

Președintele Consiliului Concurenței a explicat că este vorba despre modul în care funcționa sistemul de „fixing”.

„Ce au făcut concret? Nu e vorba că au stabilit s-au întâlnit și au stabilit că ROBOR va fi 7% sau 10%. Dar prin faptul că ele fiind concurente, trebuie să țină lucrurile foarte separate. Faptul că ei au avut multă colaborare, schimburi de informații și mai ales mai întâlniri, în procesul de stabilire al ROBOR-ului, fiecare bancă vedea ce făcea cealaltă, asta a creat posibilitatea de a crește ROBOR-ul.”

Cum au ajuns băncile să stabilească dobânda

Bogdan Chirițoiu a explicat că ROBOR funcționează ca un indicator de referință pentru costul banilor în economie și influențează direct nivelul dobânzilor la credite.

„Ce trebuie să înțeles, ROBOR-ul determină dobânzile. Dacă vreți, influențează dobânzile. El e un preț al banilor. El nu se realizează, nu rezultă din tranzacții efective. Dacă ar fi tranzacții, volume mari de tranzacții, instituții financiare și-ar împrumuta banii una alteia, atunci am avea o valoare de piață.”

Oficialul a subliniat că, în lipsa unui volum suficient de tranzacții interbancare, România folosește un mecanism de aproximare a pieței, bazat pe cotații.

„Noi avem o aproximare a pieței prin aceste cotații. Tocmai pentru că nu avem, din păcate, o piață atât de lichidă în România, nu sunt atât de multe tranzacții ca să folosim mediile lor, ca să putem spune. Pentru o astfel de piață, aproximăm prin fixing. Și de asta este important ca fixing-ul să fie foarte corect făcut, ca să nu existe această posibilitate de influențare a unei bănci de către alta. Aici e problema. Comportamentul lor în cadrul procedurilor de fixing.”

Inflația, factorul principal în evoluția dobânzilor

În același timp, șeful Consiliului Concurenței a atras atenția că evoluția dobânzilor nu este determinată în principal de aceste comportamente anticoncurențiale, ci de nivelul inflației.

„Ce aș spune, însă, vreau să văd, ROBOR-ul sau dobânzile țin în primul rând de inflație. Dobânzile o să scadă când scade inflația. Comportamentele astea anti concurențiale au contribuția lor, dar contribuția este minoră. Grosul creșterii dobânzilor vine din rata mare a inflației.”

Necesitatea unui sistem mai strict și aliniat la regulile europene

Chirițoiu a explicat că problema nu este una exclusiv românească, ci a existat și în alte economii, motiv pentru care la nivel internațional au fost introduse reguli mai stricte pentru stabilirea indicilor financiari.

„Avem nevoie de un semnal de piață. Deci fixing-ul ăsta trebuie să fie foarte strict. Băncile trebuie să aibă cotații independente, pentru că e un proces delicat care poate fi viciat. Și nu-i unic în România. Au fost multe cazuri în Europa, s-au dat și în Statele Unite, s-au dat amenzi substanțiale pentru bănci. De asta s-a venit cu legislație mai strictă și legislația noastră e bună, e racortată la noua legislație europeană. Acum trebuie să avem grijă ca și comportamentul băncilor să fie pe măsura legislației. Deci problema nu e unic românească. În cazul nostru, legislația s-a modernizat.”