Cu un buget de 16,68 miliarde de euro alocat programului SAFE și obiective majore precum aderarea la OCDE și atragerea fondurilor din PNRR, programul de guvernare al Guvernului Adrian Veștea promite o reformă profundă. Noul Executiv plasează „respectul pentru cetățeni” în centrul strategiei sale, garantând servicii publice decente, echitate și demnitate. Iată măsurile cheie din document.
Programul de guvernare al Cabinetului Adrian Veștea: Marile priorități ale noului Executiv (2026–2028)
Draftul oficial al programului de guvernare propus de premierul desemnat Adrian Veștea pentru perioada 2026–2028 mizează pe trei piloni strategici: lansarea programului SAFE (16,68 miliarde de euro), aderarea României la OCDE și implementarea integrală a PNRR. Noul Executiv își asumă o corecție fiscală severă pentru reducerea deficitului bugetar și promite o resetare a relației dintre stat și cetățean bazată pe demnitate, meritocrație și servicii publice decente.
Preambul: O guvernare de criză axată pe stabilitate și disciplină financiară
România traversează o perioadă marcată de provocări economice, sociale și de securitate majore. În acest context, Cabinetul Adrian Veștea își propune consolidarea finanțelor publice, modernizarea administrației și creșterea rezilienței naționale.
Strategia noului Executiv abandonează promisiunile populiste și se fundamentează pe trei principii de bază:
Ordine în finanțele publice (reducerea risipei și corecție fiscal-bugetară).
Bună guvernare (reforma statului pe baza analizei cost-beneficiu).
Respect pentru cetățeni (meritocrație, echitate și servicii publice decente).
Cei 4 piloni strategici ai Guvernului Adrian Veștea
Pe fundamentul celor trei principii administrative, noul Executiv își va calibra eforturile pe patru motoare de dezvoltare până în anul 2028:
I. Siguranța pentru România (Programul SAFE)
Consolidarea securității naționale se va face prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul instrumentului european SAFE (Security Action for Europe). Finanțarea va fi direcționată către:
Accelerarea înzestrării Armatei și revitalizarea industriei naționale de apărare.
Dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare (civilă și militară).
Prioritate strategică: Conectarea Moldovei și a regiunilor estice ale României la marile coridoare europene de transport pentru a asigura o reacție rapidă în situații de criză.
II. Aderarea României la OCDE
Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este tratată ca un obiectiv strategic de țară. Alinierea la standardele economiilor dezvoltate va aduce:
III. Implementarea integrală și responsabilă a PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne pilonul central al reformelor structurale. Guvernul își asumă îndeplinirea strictă a jaloanelor pentru deblocarea tranșelor de bani, punând accent pe finalizarea investițiilor mature în infrastructură, sănătate, educație, digitalizare și tranziție verde, minimizând riscul de pierdere a fondurilor europene.
IV. Accelerarea absorbției fondurilor europene
În afara PNRR, Executivul vizează atragerea masivă a banilor din Politica de Coeziune și programele sectoriale. Documentul notează situația la zi a absorbției:
Absorție generală: 31,49% (9,7 mld. euro din alocarea de 31 mld. euro).
Programe naționale: 36,29% (8 mld. euro absorbiți din 22 mld. euro).
Programe regionale: 19,61% (1,75 mld. euro absorbiți din 8,92 mld. euro).
Pentru restabilirea ordinii economice, Cabinetul Veștea propune o serie de măsuri imediate:
1. Combaterea evaziunii fiscale și digitalizarea ANAF
Scoaterea ANAF, Antifraudă și a Vămilor în afara algoritmului politic.
Introducerea indicatorilor stricți de performanță și controale exclusiv pe baza analizelor de risc.
Finalizarea completă a digitalizării și eliminarea excepțiilor fiscale inechitabile.
2. Reducerea deficitului bugetar de la 6,2% din PIB
România înregistrează cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană (estimat la 6,2% din PIB în urma dezechilibrelor din 2025). Planul prevede reducerea treptată a acestuia prin:
Eșalonarea și prioritizarea strictă a proiectelor din Programul „Anghel Saligny”.
Introducerea unor standarde revizuite de cost și indicatori de sustenabilitate (ex: număr de locuitori deserviți reali).
3. Restructurarea companiilor de stat și a administrației
Numirea de profesioniști independenți în consiliile de administrație ale companiilor de stat.
Auditarea activelor subutilizate și oprirea subvențiilor pentru companiile cu pierderi cronice.
Reforma administrației centrale: Calculul corect al aparatului bugetar, reducerea personalului unde se impune, eliminarea sporurilor exagerate și adoptarea unei legi a salarizării unitare.
4. Piața muncii: „Mai mulți angajați în economie”
Reducerea perioadei de acordare a șomajului.
Combaterea strictă a concediilor medicale fictive și a ajutoarelor sociale acordate nejustificat.
Eliminarea excepțiilor folosite pentru pensionarea anticipată.
Schimbări majore în Sănătate și Relația cu Cetățenii
Programul definește respectul față de cetățeni prin servicii publice de calitate, cu accent pe Sănătate:
Reorganizarea serviciilor medicale prin dezvoltarea medicinei preventive și a ambulatoriilor de specialitate.
Reducerea spitalizărilor care nu au justificare medicală.
Încurajarea spitalelor de a colaborare în consorții și rețele medicale funcționale.
Alocarea banilor publici în funcție de performanță și nevoile reale ale pacienților, inclusiv în parteneriatele transparente cu furnizorii privați.
Obiectivele Ministerului Finanțelor Publice
Ministerul Finanțelor va deveni garantul stabilității macroeconomice, având ca misiune:
Păstrarea angajamentelor din Planul Bugetar Structural pe Termen Mediu și menținerea deficitului sub control.
Elaborarea bugetului pe anul 2027 pe baza unor prognoze prudente, evitând taxele surpriză pentru mediul de afaceri.
Descentralizarea finanțelor publice prin oferirea de resurse suplimentare comunităților locale, condiționată direct de capacitatea acestora de a colecta impozitele și de a genera eficiență economică.
