Declinul nu este un fenomen nou, însă ritmul cu care se produce în ultimii ani este fără precedent, iar proiecțiile pentru viitor sunt și mai îngrijorătoare.
Un declin început în anii ’90 și accelerat în prezent
După 1990, populația României a intrat într-o scădere continuă, fără niciun an de revenire. Seria statistică arată că vârful demografic a fost atins în 1990, când țara avea 23.211.395 de locuitori. În 1992, populația scăzuse deja la 23.143.860 de persoane, iar de atunci declinul nu s-a mai oprit niciodată.
România anului 2025 numără 21.739.373 de locuitori (calcul la domiciliu), ceea ce înseamnă o pierdere de peste 1,47 milioane de persoane față de maximul din 1990. Această diminuare nu este doar o statistică rece, ci o realitate care afectează piața muncii, sistemul de pensii, economia și structura socială a țării.
Decretul din 1966: un efect puternic, dar temporar
Creșterea demografică din perioada 1969–1990, când populația a urcat de la 19,8 milioane la peste 23,2 milioane de locuitori, nu a fost rezultatul unei dinamici naturale, ci consecința directă a Decretului 770 din 1966, care a interzis avorturile.
Acest act legislativ a generat generații extrem de numeroase, care au susținut artificial creșterea populației până în anii ’80. Odată ce efectul lor demografic s-a epuizat, trendul s-a inversat rapid.
În anii ’80, natalitatea scădea deja, însă populația totală continua să crească datorită acestor cohorte mari ajunse la vârsta fertilă. După 1990, însă, structura pe vârste s-a schimbat radical, iar scăderea a devenit inevitabilă.
Migrația: nu cauza inițială, dar factorul care a accelerat prăbușirea
Deși migrația este adesea considerată principalul motiv al declinului demografic, datele arată că scăderea populației începuse deja înainte ca plecările masive să devină un fenomen de amploare.
Totuși, după anul 2000 și mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, migrația externă a devenit decisivă. Plecarea unui număr mare de persoane tinere și active a avut două efecte majore:
-
scăderea directă a populației, prin pierderea a milioane de cetățeni;
reducerea bazei fertile, ceea ce a dus la mai puține nașteri în anii următori.
Astfel, migrația nu doar că a diminuat populația, ci a afectat și potențialul demografic al generațiilor viitoare.
Câți muncitori străini vor sosi în România în 2026. Ministerul Muncii a pregătit actul oficial
Anii recenți: scăderi record și o accelerare alarmantă
Cele mai abrupte scăderi anuale se înregistrează în perioada recentă. Anul 2022 marchează cea mai mare diminuare din întreaga serie statistică: populația s-a redus cu 110.118 persoane față de anul anterior.
Această accelerare vine după o perioadă lungă de scăderi moderate, semn că România intră într-o fază critică a declinului demografic.
2025: România, cu aproape 50 de ani în urmă
La începutul anului 2025, populația calculată după domiciliu a coborât la 21.739.373 de persoane. Comparativ cu vârful din 1990, pierderea depășește 1,47 milioane de locuitori.
Nivelul actual este similar cu cel din anii 1976–1977, ceea ce înseamnă că România a pierdut aproape cinci decenii de evoluție demografică.
Proiecții sumbre: România ar putea ajunge la 14 milioane de locuitori până în 2100
Instituțiile internaționale confirmă tendința negativă. Eurostat estimează o scădere continuă a populației României până la finalul secolului, cu o reducere drastică până la jumătatea acestuia.
În scenariul central, România ar putea ajunge la 14 milioane de locuitori în anul 2100, ceea ce ar reprezenta o diminuare dramatică față de nivelul actual.
Organizația Națiunilor Unite oferă estimări similare, confirmând că declinul demografic al României este unul dintre cele mai rapide din Europa.
România și Bulgaria, cele mai afectate țări din UE
În context european, România și Bulgaria sunt țările cu cele mai severe proiecții de scădere demografică. Ambele sunt estimate să piardă cel puțin 20% din populație până în 2050, un ritm mult mai rapid decât în majoritatea statelor din Europa de Vest.
La nivel global, populația lumii încă crește, însă ritmul încetinește. În acest peisaj, România se remarcă printr-o contracție accelerată, care pune presiune pe toate sistemele publice și pe viitorul economic al țării.