Fără o diplomă de Bacalaureat, accesul la învățământul superior este blocat, iar opțiunile de angajare rămân limitate la locuri de muncă slab remunerate și, adesea, destul de instabile. Astfel, acești tineri sunt predispuși să se alăture celor aproximativ 470.000 de șomeri înregistrați în prezent în evidențele statului.
Cifrele sunt alarmante, și asta deoarece un sfert dintre tinerii care au până în 24 de ani nu lucrează pentru că nu au nicio calificare sau pentru că nu sunt interesați să facă gratuit cursuri de formare profesională. Și mai grav este că acești tineri au așteptări total nerealiste de la viață.
Cei care pică examenul de bacalaureat sau care nici măcar nu s-au înscris pentru a-l susține trebuie să știe câteva informații esențiale. Spre exemplu, dacă absolvenții se vor încadra pe piața muncii în primele 60 de zile după rezultate, vor beneficia de o primă de inserție în valoare de 1980 de lei. Banii îi vor primi în două tranșe.
În cazul în care absolventul a nu și-a găsit un loc de muncă după finalizarea celor 8 clase, acesta va primi un ajutor de șomaj în valoare de 330 de lei pe lună, timp de șase luni. În acest timp, el poate face gratuit cursuri de calificare pentru meserii precum cele de agent de turism și de pază, șofer, menajeră, bucătar-cofetar sau muncitor constructor. Dacă după aceste cursuri tânărul reușește să se angajeze, atunci mai ia de la stat o primă de activare în valoare de 1.000 de lei.
Locuri de muncă necalificate – principala opțiune
Pentru tinerii fără Bacalaureat, cele mai accesibile locuri de muncă rămân, în continuare, cele necalificate, și aici vorbim despre domenii precum construcții, agricultură, curățenie, vânzări (casieri, lucrători comerciali), servicii de livrare sau muncă sezonieră. Acestea sunt, de regulă, prost remunerate și oferă puține perspective de dezvoltare profesională.
Specialiștii atrag atenția că abandonul parcursului educațional sau amânarea susținerii examenului de Bacalaureat nu doar că afectează direct individul, ci contribuie și la creșterea gradului de vulnerabilitate socială și la presiunea asupra sistemelor de asistență publică. În lipsa unor politici de sprijin și reintegrare educațională și profesională, riscul de excluziune socială pentru această categorie de tineri este tot mai ridicat.
