Parlamentul rus a adoptat un proiect de lege care îi permite lui Putin să invadeze ţări străine

Noua inițiativă prevede că Moscova ar putea interveni militar în străinătate pentru protejarea cetățenilor ruși care ar fi arestați, investigați, judecați sau supuși unor presupuse abuzuri de către state străine, instanțe internaționale sau organizații din care Rusia nu face parte.

Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a justificat măsura susținând că „justiția occidentală s-a transformat într-un mecanism represiv destinat sancționării deciziilor care nu se aliniază pozițiilor oficialilor europeni”. În opinia sa, Rusia trebuie să ia toate măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor săi aflați peste hotare.

După aprobarea în Parlament, Vladimir Putin are la dispoziție două săptămâni pentru a promulga legea.

Rusia a invocat și în trecut argumentul protejării comunităților rusofone pentru a-și justifica acțiunile militare. În cazul invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022, Kremlinul a susținut că populația vorbitoare de limba rusă din Ucraina a fost discriminată și lipsită de drepturi timp îndelungat. De asemenea, Moscova continuă să solicite recunoașterea limbii ruse și a Bisericii Ruse în Ucraina în cadrul eventualelor negocieri de pace.

Ce spun autoritățile de la Kiev

Autoritățile de la Kiev consideră însă noua legislație drept o încercare de legitimare a expansionismului rusesc. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tîhi, a descris decizia drept „anarhie agresivă”, afirmând că Moscova își acordă practic dreptul de a folosi forțe militare în afara țării sub pretextul protejării cetățenilor ruși.

„Prin această abordare, Kremlinul transformă agresiunea într-un instrument oficial al politicii sale de stat”, a declarat oficialul ucrainean.

În cursul acestui an, mai multe servicii de informații europene au catalogat Rusia drept o amenințare directă pentru NATO și statele occidentale.

Totodată, oficiali din domeniul apărării și parlamentari europeni și-au exprimat îngrijorarea că Moscova ar putea considera următorii doi ani o perioadă favorabilă pentru a testa coeziunea și angajamentul alianței occidentale. Potrivit unor surse citate de POLITICO, această oportunitate ar putea exista atât timp cât Donald Trump rămâne la Casa Albă și Europa nu își accelerează consolidarea capacităților de apărare.

În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent că statele baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă Ucraina nu va beneficia de sprijin suficient. Chiar dacă Estonia a respins ulterior această ipoteză, Kievul interpretează noul proiect de lege drept o nouă dovadă a accentuării militarizării politicii ruse.

Heorhii Tîhi a criticat dur și rolul actualei Dume de Stat, afirmând că aceasta riscă să rămână în istorie drept „o fabrică de legalizare a aventurilor politice, a ocupației și a terorii”..