Tot mai mulți părinți și profesori observă schimbări vizibile în comportamentul copiilor și adolescenților care petrec ore în șir în fața ecranelor, fie că este vorba despre jocuri video, YouTube, TikTok sau alte aplicații cu derulare rapidă de conținut. Termenul informal de „brain rot” a fost preluat din discursul public și face referire la efectele negative pe care consumul excesiv și necontrolat de conținut digital le are asupra funcționării cognitive și emoționale a celor mici.
„Termenul de brain rot deși este o metaforă, reflectă realitatea observată în multe cabinete de psihoterapie: o deteriorare treptată a capacității copilului de a se concentra, de a relaționa și de a se autoregla. Prevenția, echilibrul și intervenția timpurie rămân cele mai eficiente forme de protecție în fața acestui fenomen”, avertizează psihoterapeutul Laura Găvan.
Copii care nu se mai pot concentra și reacționează impulsiv
În practica sa psihoterapeutică din cabinet, în special în lucrul cu copii și adolescenți, devin evidente o serie de simptome și comportamente recurente asociate consumului excesiv de ecrane, susține aceasta. „Copiii întâmpină dificultăți în a menține atenția pentru mai mult de câteva minute, chiar și în activități care anterior le făceau plăcere. Lectura, jocurile imaginative, conversațiile sau sarcinile școlare devin rapid plictisitoare în comparație cu stimularea intensă oferită de mediul digital”, explică Laura Găvan.
Toleranța scăzută la frustrare, reacțiile impulsive și lipsa de autocontrol sunt printre cele mai frecvent întâlnite efecte: „Cei mici răspund adesea automat, fără a reflecta sau a putea amâna recompensa. Mulți experimentează crize de furie, plâns sau chiar manifestări violente atunci când sunt opriți din joc sau li se interzice accesul la telefon sau tabletă. Aceste reacții pot fi comparabile cu sevrajul din adicțiile clasice,” explică ea
Un alt semnal de alarmă: izolarea socială. „Copiii par tot mai retrași, preferând lumea virtuală în detrimentul interacțiunilor directe, chiar și atunci când au ocazia de a socializa cu colegi sau prieteni. Captivi într-o lume imaginară, care nu îi provoacă intelectual sau social, aceștia pierd instrumentele valoaroase de socializare și nu mai știu sau nu mai au capacitatea să își facă prieteni în mediul real”, continuă Laura Găvan.
Mecanismele din spate sunt în mare parte explicate neuroștiințific. Aplicațiile și jocurile sunt concepute pentru a oferi recompense rapide și constante (like-uri, niveluri noi, efecte vizuale și sonore), ceea ce conduce la un sistem de recompensă hiperactivat. Creierul se obișnuiește cu această formă de stimulare și începe să perceapă activitățile obișnuite ca fiind fade sau plictisitoare, conform spuselor specialistului.
Băutura care încetinește procesul îmbătrânirii. Conține o plantă considerată sfântă. Ce recomandă fitoterapeuții
Continuarea pe Adevarul.ro
