Europa îmbătrânește accelerat. România, printre țările cu cele mai tinere mame și cea mai mare prăbușire a natalității

În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut 3,55 milioane de copii, aproape la jumătate față de nivelul înregistrat în urmă cu aproximativ 60 de ani.

Numărul nașterilor din UE a scăzut dramatic

Potrivit datelor Eurostat, cea mai mare valoare a numărului de nașteri vii din Uniunea Europeană a fost înregistrată în 1964, când s-au născut aproximativ 6,8 milioane de copii. De atunci, trendul a fost în general descendent. În 2024, rata natalității în UE a ajuns la 7,9 nașteri la mia de locuitori, față de 16,4 în 1970. Statisticile arată că europenii au, în general, tot mai puțini copii, iar acest fenomen contribuie direct la încetinirea creșterii populației și la îmbătrânirea societății europene. În 2024, rata totală de fertilitate în Uniunea Europeană a fost de 1,34 copii per femeie, cel mai redus nivel din ultimii ani.

Specialiștii consideră că pentru menținerea populației la un nivel stabil, fără aportul migrației, ar fi nevoie de aproximativ 2,1 copii per femeie. În prezent, cele mai ridicate rate de fertilitate din UE sunt în Bulgaria, cu 1,72 copii per femeie, urmată de Franța și Slovenia. La polul opus se află Malta, Spania și Lituania, țări cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană.

Datele Eurostat arată că între 2023 și 2024 fertilitatea a scăzut în aproape toate statele UE, însă cea mai mare reducere a fost înregistrată în România. Rata fertilității a coborât de la 1,54 copii per femeie în 2023 la 1,39 în 2024. Chiar și în aceste condiții, România rămâne peste media europeană și face parte din grupul statelor unde fertilitatea este mai ridicată decât media UE, iar femeile devin mame mai devreme.

Femeile din Europa fac copii tot mai târziu

Statisticile arată că vârsta la care femeile din UE devin mame continuă să crească. În 2024, femeile din Uniunea Europeană aveau în medie 29,9 ani la nașterea primului copil, comparativ cu 28,8 ani în 2013. Cele mai tinere mame la primul copil sunt în Bulgaria, unde media este de 26,9 ani, urmată de România, cu 27,2 ani. La polul opus se află Italia și Luxemburg, unde femeile au primul copil în jurul vârstei de 32 de ani.

Eurostat mai arată că femeile europene au tot mai puțini copii la vârste tinere și tot mai mulți după 30 de ani.  În 2024, aproape 46,6% dintre copiii născuți în Uniunea Europeană au fost primul copil al familiei. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Portugalia, Luxemburg, Malta și Spania. În schimb, România se află printre statele cu una dintre cele mai ridicate ponderi ale familiilor cu patru sau mai mulți copii. Aproximativ 9,2% dintre nașteri au fost reprezentate de al patrulea copil sau următorii.

România, printre țările cu cele mai puține nașteri din mame născute în străinătate

Datele Eurostat mai arată că în multe state europene crește numărul copiilor născuți din mame venite din alte țări. În Luxemburg, 68% dintre copiii născuți în 2024 au avut mame născute în afara țării. În schimb, în România, Bulgaria și Slovacia, aproximativ 97% dintre copii s-au născut din mame autohtone.