Dar dincolo de creșterea ușoară a totalului, adevărata poveste e alta: orașul se redistribuie. Tot mai mulți bucureșteni locuiesc, lucrează sau își fac cumpărăturile în zone aflate departe de centru, dar bine conectate prin metrou.
Bucureștiul se reechilibrează
Dacă în urmă cu un deceniu aproape totul se întâmpla între Unirii, Victoriei și Romană, astăzi lucrurile s-au schimbat. Stațiile din centru pierd ușor din trafic, în timp ce capetele de linie, acolo unde s-au construit locuințe și centre comerciale, cresc constant.
Pe Magistrala 4, stațiile Jiului și Bazilescu și-au dublat numărul de validări față de anul trecut. Pe Magistrala 3, care traversează estul orașului, situația e și mai clară: Nicolae Teclu, 1 Decembrie 1918 și Anghel Saligny au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri din tot sistemul. În timp ce stația Obor pierde din trafic de exemplu, noile cartiere rezidențiale și zonele comerciale apărute în est devin tot mai frecventate.
De la marginea orașului la zonă completă de locuit
Analizând datele furnizate de Metrorex, un exemplu grăitor este zona Theodor Pallady din Sectorul 3. Ceea ce până acum zece ani era o fâșie de terenuri abandonate, fabrici și depozite, s-a transformat într-un cartier adevărat, cu blocuri moderne, magazine, spații verzi și infrastructură complet nouă.
În spatele acestei schimbări nu stă doar piața imobiliară, ci și o serie de investiții publice consistente: străzi modernizate, pasaje rutiere, rețele noi de utilități și, poate cel mai important, construcția primei școli noi ridicate de la zero în București după 1989, pe strada Victor Brauner. Toate acestea au făcut ca zona să devină atractivă pentru locuit, dar și pentru investiții private.
Retaileri mari au deschis magazine, iar traficul în stațiile de metrou din apropiere a explodat. De exemplu, Nicolae Teclu a ajuns la aproape 800.000 de validări în primele șase luni ale anului, dublu față de aceeași perioadă din 2024. La Anghel Saligny, traficul s-a dublat și el într-un singur an.
Aceste investiții locale în infrastructură rutieră și educațională au creat un efect pozitiv în economie: odată ce zona a devenit funcțională, investițiile private au venit firesc. Iar cifrele Metrorex confirmă că această transformare nu e doar vizibilă la nivel urbanistic, ci și în comportamentul zilnic al oamenilor.
