Blocaj în justiție. Curțile de apel din țară își întrerup activitatea. Care sunt nemulțumirile magistraților

Instituții din sistemul judiciar din țară încep să se alăture protestelor anunțate, marți, la nivel central, față de proiectul de lege care modifică pensiile magistraților. Judecători și procurori din mai multe județe transmit factorului politic din Executiv și Parlament „solicitarea fermă” de a „înceta campania agresivă” împotriva magistraților. Toate cele 16 Curți de Apel din țară solicită retragerea proiectului care îi vizează pe magistrați.

„Astăzi, 26.08.2025, în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor de la nivelul curților de apel, toate cele 16 curți de apel au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”, anunță, marți după amiază, Consiliul Superior al Magistraturii.

Forul reprezentativ al magistraților precizează că la nivelul Curților de Apel s-a decis ca, începând din 26 august, activitatea să se desfășoare „conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menționat”.

Curtea de apel Ploiești spre exemplul anunță că suspendă soluționarea cauzelor, cu excepția celor având ca obiect măsurile preventive privative de libertate, precum și cauze date în competența judecătorului de drepturi și libertăți. În cazul secției civile, vor fi judecate doar ordonanțele președințiale în baza Legii nr.272/2024 (apel), în timp ce la secția de contencios administrativ și fiscal vor fi luate în discuție dosarele care au ca obiect ordonanță președințială (fond) și suspendare act administrativ.

„Facem precizarea ca judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare (cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate anterior)”, se arat5ă într-unn comunicat al Curții de Apel Ploiești.

Curtea de Apel Constanța solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. De asemenea, solicită reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze ”campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”.

”Cu unanimitate de voturi începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluționarea cauzelor, cu excepția celor în care se exercită funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art.3 alin.1 lit.b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziția asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară și în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative”, anunță Curtea de Apel Constanța.

Judecătorii acestei instanțe își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare, cu excepția judecării cauzelor, în afara cazurilor menționate anterior.

Și procurorii din țară de alătură protestului anunțat de colegii din Capitală

La Brașov, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunal vor lucra doar în cauzele „cu caracter urgent” cum sunt în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție și la „alte situații operative care nu suportă amânare”.

„În mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistrații reprezintă o țintă a atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media care caută soluții de redresare economică și de îmbunătățire a vieții sociale prin culpabilizarea magistraților, promovând eronat dar tendențios și insistent ideea că din cauza magistraților există dificultăți economice și bugetare în țară, respectiv că magistrații ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetățenilor ar fi desconsiderați.

Nu se ține deloc seama de responsabilitățile, de interdicțiile și incompatibilitățile pe care magistrații le au față de restul cetățenilor! Tot ce contează sunt doar trei întrebări-lozincă: ce salariu are judecătorul X?; la ce vârstă s-a pensionat procurorul Y?; cu ce pensie a ieșit procurorul Y?. Înainte de toate, trebuie reamintit că România, prin Constituție, recunoaște separația și echilibrul puterilor în stat, acestea fiind: puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecătorească. Dacă forțele politice exercită primele două puteri, puterea judecătorească este exercitată de magistrați judecători și procurori. Dacă primele două puteri sunt responsabile cu calitatea vieții din punct de vedere economic și social, preocupându-se de sporul economic, prin atragerea investițiilor și protejarea agenților economici, și de instituirea unor reguli sociale care să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure respectarea obligațiilor luate față de ei, puterea judecătorească este cea care menține sau reface echilibrul în societate atunci când el este pus în pericol de diverși actori. Ca toate cele 3 puteri să își atingă menirea lor constituțională este nevoie, ca între ele, să existe respect, iar principala cale de a respecta pe cineva este dialogul”, este punctul de vedere al Parchetului de pe lângă tribunalul Brașov.

Instituția susține că „de fapt, prin acest proiect legislativ se deființează de facto, atât din punct de vedere al cuantumului pensiei cât și din punct de vedere al vârstei de pensionare, pensia de serviciu pentru magistrați, ceea ce intră în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale și cu reglementările europene care statuează că nivelul pensiei magistraților trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisidicțională”.

Procurorii brașoveni transmit că „Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie să se impună celorlalte două prin forță și niciuna nu trebuie subminată (de dragul unor câștiguri de moment) pentru că mai devreme sau mai târziu se va pierde încrederea cetățenilor, inclusiv de către puterea «agresoare»”.