Instituţii din sistemul judiciar din ţară încep să se alăture protestelor anunţate, marţi, la nivel central, faţă de proiectul de lege care modifică pensiile magistraţilor. Judecători şi procurori din mai multe judeţe transmit factorului politic din Executiv şi Parlament „solicitarea fermă” de a „înceta campania agresivă” împotriva magistraţilor. Toate cele 16 Curţi de Apel din ţară solicită retragerea proiectului care îi vizează pe magistraţi.
„Astăzi, 26.08.2025, în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor de la nivelul curţilor de apel, toate cele 16 curţi de apel au solicitat celorlalte două puteri ale statului retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi încetarea campaniei agresive împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”, anunţă, marţi după amiază, Consiliul Superior al Magistraturii.
Forul reprezentativ al magistraţilor precizează că la nivelul Curţilor de Apel s-a decis ca, începând din 26 august, activitatea să se desfăşoare „conform hotărârilor adunărilor generale ale judecătorilor, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscul major de destabilizare a sistemului judiciar generat de demersul normativ menţionat”.
Curtea de apel Ploieşti spre exemplul anunţă că suspendă soluţionarea cauzelor, cu excepţia celor având ca obiect măsurile preventive privative de libertate, precum şi cauze date în competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi. În cazul secţiei civile, vor fi judecate doar ordonanţele preşedinţiale în baza Legii nr.272/2024 (apel), în timp ce la secţia de contencios administrativ şi fiscal vor fi luate în discuţie dosarele care au ca obiect ordonanţă preşedinţială (fond) şi suspendare act administrativ.
„Facem precizarea ca judecătorii îşi vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale şi regulamentare (cu excepţia judecării cauzelor, în afara cazurilor menţionate anterior)”, se arat5ă într-unn comunicat al Curţii de Apel Ploieşti.
Curtea de Apel Constanţa solicită ferm retragerea de urgenţă a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor. De asemenea, solicită reprezentanţilor puterii executive şi puterii legislative să înceteze ”campania agresivă împotriva autorităţii judecătoreşti, care afectează grav statul de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiţie independentă”.
”Cu unanimitate de voturi începând cu data de 27.08.2025 şi până la retragerea proiectului de lege, suspendă soluţionarea cauzelor, cu excepţia celor în care se exercită funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală (art.3 alin.1 lit.b Cod proc. pen.), a cauzelor având ca obiect dispoziţia asupra măsurilor preventive privative de libertate (în faza de cameră preliminară şi în faza de judecată), suspendarea executării actelor administrative”, anunţă Curtea de Apel Constanţa.
Judecătorii acestei instanţe îşi vor îndeplini atribuţiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare şi regularizare a cererilor, studiul individual şi formarea profesională continuă, precum şi alte atribuţii legale şi regulamentare, cu excepţia judecării cauzelor, în afara cazurilor menţionate anterior.
Şi procurorii din ţară de alătură protestului anunţat de colegii din Capitală
La Braşov, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunal vor lucra doar în cauzele „cu caracter urgent” cum sunt în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, cauzele cu inculpaţi faţă de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecţie provizorie emise de către organele de poliţie şi la „alte situaţii operative care nu suportă amânare”.
„În mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistraţii reprezintă o ţintă a atacurilor diferitelor forţe politice şi multor instituţii media care caută soluţii de redresare economică şi de îmbunătăţire a vieţii sociale prin culpabilizarea magistraţilor, promovând eronat dar tendenţios şi insistent ideea că din cauza magistraţilor există dificultăţi economice şi bugetare în ţară, respectiv că magistraţii ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetăţenilor ar fi desconsideraţi.
Nu se ţine deloc seama de responsabilităţile, de interdicţiile şi incompatibilităţile pe care magistraţii le au faţă de restul cetăţenilor! Tot ce contează sunt doar trei întrebări-lozincă: ce salariu are judecătorul X?; la ce vârstă s-a pensionat procurorul Y?; cu ce pensie a ieşit procurorul Y?. Înainte de toate, trebuie reamintit că România, prin Constituţie, recunoaşte separaţia şi echilibrul puterilor în stat, acestea fiind: puterea executivă, puterea legislativă şi puterea judecătorească. Dacă forţele politice exercită primele două puteri, puterea judecătorească este exercitată de magistraţi judecători şi procurori. Dacă primele două puteri sunt responsabile cu calitatea vieţii din punct de vedere economic şi social, preocupându-se de sporul economic, prin atragerea investiţiilor şi protejarea agenţilor economici, şi de instituirea unor reguli sociale care să protejeze drepturile cetăţenilor şi să asigure respectarea obligaţiilor luate faţă de ei, puterea judecătorească este cea care menţine sau reface echilibrul în societate atunci când el este pus în pericol de diverşi actori. Ca toate cele 3 puteri să îşi atingă menirea lor constituţională este nevoie, ca între ele, să existe respect, iar principala cale de a respecta pe cineva este dialogul”, este punctul de vedere al Parchetului de pe lângă tribunalul Braşov.
Instituţia susţine că „de fapt, prin acest proiect legislativ se defiinţează de facto, atât din punct de vedere al cuantumului pensiei cât şi din punct de vedere al vârstei de pensionare, pensia de serviciu pentru magistraţi, ceea ce intră în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cu reglementările europene care statuează că nivelul pensiei magistraţilor trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisidicţională”.
Procurorii braşoveni transmit că „Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie să se impună celorlalte două prin forţă şi niciuna nu trebuie subminată (de dragul unor câştiguri de moment) pentru că mai devreme sau mai târziu se va pierde încrederea cetăţenilor, inclusiv de către puterea «agresoare»”.
