Cercetătorii au forat un carotelaj de gheață de 25 de metri în zona cunoscută drept Sala Mare și au analizat probele pentru a identifica genele responsabile de adaptarea la frig și de rezistența antimicrobiană.
Bacterie veche de mii de ani, descoperită într-o peșteră de gheață din România
Potrivit Cristinei Purcarea, cercetător la Institutul de Biologie București al Academiei Române și autoarea studiului, tulpina prezintă rezistență la zece antibiotice din opt clase diferite și deține peste 100 de gene asociate rezistenței. Antibioticele respective sunt utilizate frecvent în tratarea unor infecții grave, inclusiv tuberculoză, colită și infecții urinare.
Rezultatele, publicate în revista Frontiers in Microbiology, sugerează că rezistența la antibiotice este un fenomen natural, existent cu mult înaintea utilizării medicamentelor moderne. Totuși, specialiștii avertizează că folosirea excesivă a antibioticelor a accelerat răspândirea genelor de rezistență.
Datele Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și ale Organizația Mondială a Sănătății arată că rezistența antimicrobiană reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, una din șase infecții bacteriene la nivel global fiind în prezent rezistentă la tratamentele standard.
