După căderea Imperiului Otoman şi în haosul care a urmat, armata turcă este la originea Turciei moderne şi se consideră un gardian al valorilor laice.
Până în 2010, rolul său era consfinţit prin Constituţie. "Forţele armate turce sunt gardienii Republicii Turce", scria în legea fundamentală, scrie News.ro.
Aceasta a fost justificarea pentru loviturile de stat din 1960 şi 1980, când armata a preluat puterea. Iar în 1977, armata a obligat un Guvern islamist să demisioneze.
Cu un buget anual de peste 20 de miliarde de euro (în 2015), armata turcă joacă în continuare un rol politic considerabil. Dar nu se limitează la aceasta, ci are şi un rol important în economie. Companiile pe care le controlează şi influenţa sa directă în unele teritorii, precum în Ciprul de Nord, care nu este recunoscut de comunitatea internaţionale, au făcut-o cea mai puternică din lumea arabă.
Ofiţerii săi sunt adesea reprezentanţi ai elitelor ţării membră NATO din 1951. Chiar dacă aceşti ofiţeri sunt modernişti şi adesea prooccidentali, sunt, de exemplu, şi cei mai reticenţi în recunoaşterea genocidului armean, pentru care armata a fost direct responsabilă.
Foarte critici la adresa lui Erdogan şi a derivelor sale autoritate, numeroşi ofiţeri au arătat deschis în ultimii ani semne de sfidare faţă de autorităţile civile.
Însă cele mai mari tensiuni de dinainte de tentativa de puci de vineri cu Erdogan şi cu partidul său, AKP, au fost la mijlocul anilor 2000. Justiţia turcă a condamnat atunci la pedepse grele de închisoare, inclusiv pe viaţă, zeci de ofiţeri superiori, acuzaţi de un complot de lovitură de stat.
Cei vizaţi erau, în cea mai mare parte, apropiaţi de opoziţie.
