Armata Română vrea 120.000 de militari activi. Cât de realist este planul MApN: „Tot ceea ce vedem azi se poate schimba mâine”

„În ceea ce privește nivelul de ambiție, Armata României va dispune de un pachet unic de forțe, caracterizat prin capacitate ridicată de reacție și supraviețuire, flexibilitate, reziliență și putere de lovire, destinat îndeplinirii misiunilor constituționale și onorării angajamentelor asumate în cadrul NATO, al Uniunii Europene și al altor formate internaționale la care România participă.

Acest pachet va include minimum 120.000 de militari activi și o rezervă pregătită. Configurarea și dezvoltarea capabilităților aferente acestui nivel de ambiție reflectă cerințele operaționale generate de deteriorarea mediului de securitate, de tendințele globale cu impact asupra intereselor naționale, de noile ținte de capabilități asumate și de necesitatea contracarării riscurilor care pot exploata vulnerabilitățile sistemului național de apărare”, se precizează în document.

Cum stă România acum la capitolul efective

În prezent, România are aproximativ 80.000 de militari activi, însă în acest număr este inclus și personalul civil. În total, forța militară ajunge la aproximativ 135.000 de oameni, dintre care 55.000 sunt rezerviști. Datele arată că aproximativ 70.000 sunt militari de carieră activi, cei care ar interveni imediat în caz de criză.

La nivelul Europei de Est, România are unele dintre cele mai mari efective, dacă sunt excluse Ucraina și Polonia. Ungaria are aproximativ 32.500 de militari activi, Cehia 26.600, Bulgaria 36.950, Slovacia 15.850, Serbia 28.150, iar Republica Moldova 5.150.

Polonia are în jur de 164.600 de militari activi, iar Ucraina aproximativ 730.000, în contextul războiului. Marius Crăciun, general în rezervă și unul dintre cei care au pus bazele forțelor pentru operații speciale, spune că o astfel de creștere este justificată, dar depinde de resurse.

„Este o întrebare dificilă câți militari activi ne-ar trebui, pentru că nu există un răspuns foarte clar, în opinia mea. Iar discuția pornește de la resurse. Practic, totul este din cauza resurselor. Este termenul „resource driven”, așa ar veni în limba engleză, dar în limba română nu avem o expresie consacrată, nu avem un termen la fel de clar. Dar trebuie să spun că depinde mult pentru câți militari avem bani, depinde ce anume ne putem permite. Nu poți avea o armată mare și să nu fie bine pregătită și înarmată din cauză că nu ai resurse”, spune generalul.

Problema recrutării și a rezervei

Una dintre dificultăți este atragerea de personal nou. Specialiștii spun că România nu reușește deocamdată să convingă suficienți tineri să aleagă o carieră militară. În același timp, există probleme și în ceea ce privește rezerva, inclusiv din cauza vârstei celor care o compun.

„Vedem că există acum și problema cu rezerviștii voluntari, nu putem să pregătim acum, la prima mână, decât vreo 3.000 parcă, așa a fost parcă cifra vehiculată. Iar eu zic că 3.000 e puțin față de nevoile României la capitolul rezervă”, mai spune Marius Crăciun.

Chiar dacă în trecut România avea peste 300.000 de militari, generalul spune că nu aceasta este soluția.

„N-aș spune că se impune să avem din nou vreo 300.000 de militari. De fapt, eu cred că este nevoie de o armată suplă, e nevoie de mai multe lucruri... Ar fi greu, ar fi foarte greu cu o armată de 300.000 sau și mai mulți activi. Ar fi greu de gestionat totul cu 300.000 de oameni. Afectează din toate punctele de vedere, inclusiv logistic. Din acest punct de vedere, aș spune că 120.000, cifra vehiculară, este una realistă. Bănuiesc că a fost calculată de specialiștii care sunt acum în minister și că că s-a stabilit pe baza unor calcule, ținându-se cont și de informații din interiorul armatei”, explică generalul.

Ce se schimbă în războiul modern

Tehnologia avansează rapid, iar modul în care se duc conflictele se schimbă. Totuși, generalul spune că rolul militarilor nu dispare, chiar dacă apar drone, roboți sau sisteme automate.

„Eu sunt convins că nu vor dispărea infanteriștii. Nu. Nu au cum să dispară. Să fim realiști, până nu pui piciorul, indiferent ce vrei să faci, cât vrei să faci, până nu pui piciorul ca să cucerești efectiv un obicetiv și să-l controlezi, nu poți să spui că este cu adevărat al tău și că ai deține controlul total. În opinia mea nici tancurile nu vor dispărea. Sunt într-adevăr niște servituți la ora actuală cu tancurile, sunt anumite probleme. Vedem ce se întâmplă în Ucraina, am văzut ce s-a întâmplat cu tancurile rusești, însă nu vor dispărea în opinia mea. Este nevoie de ele, doar că trebuie utilizate judicios”, consideră generalul.

Adaptarea, cheia pentru viitor

Chiar dacă oamenii rămân esențiali, armata trebuie să se adapteze la noile realități.

„Spuneam că nu cred că vor dispărea nici infanteriștii, nici tancurile. Pe de altă parte, infanteria și blindatele, tancurile, toate vor fi combinate cu alte sisteme moderne. Cu siguranță, da, vor fi adaptate și tacticile de luptă, tehnicile, totul. Privind spre Ucraina și chiar spre Orientul Mijlociu, putem vedea cum vor evolua lucrurile. Dar să ținem cont că tot ceea ce vedem azi se poate schimba mâine, apoi și poimâine, că lucrurile, tehnologia militară, totul evoluează cu repeziciune. Deci armata română va trebuie să țină pasul, să se adapteze, este nevoie să se găsească resurse pentru ca soldatul român să fie cât mai bine pregătit, cât mai bine înarmat. Doar așa putem vorbi de asigurarea securității țării, de siguranță”, conchide Marius Crăciun.