Angina pectorală. Ce trebuie să știi despre această boală?

 
Angina pectorala
Angina pectorala

Angina pectorală. Care sunt formele de angină pectorală, cum recunoaştem durerea din criza anginoasă, cât ţine aceasta şi ce trebuie făcut în cazul apariţiei ei?



Angina pectorală. Prof. dr. Florin Mitu, şeful Secţiei Clinice de Recuperare Medicală Cardiovasculară din cadrul Spitalului de Recuperare Iaşi: „Una dintre întrebările frecvente este dacă angina înseamnă că pacientul a făcut un infarct miocardic. Un episod de angină nu înseamnă neapărat un infarct miocardic, dar înseamnă că există riscul să faceţi un infarct miocardic. Un episod de angină exprimă o nevoie mai mare de oxigen a unei părţi din muşchiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar, adică de scurtă durată (de exemplu, în timpul unui efort, când inima are nevoie de mai mult oxigen).Infarctul miocardic se produce de obicei când fluxul de sânge spre o parte a muşchiului inimii este întrerupt brusc şi definitiv, de cele mai multe ori prin apariţia unui cheag de sânge care se formează în interiorul vasului. Dacă acest cheag de sânge nu se dizolvă (prin tratament de urgenţă sau, mai rar, de la sine) acea parte a muşchiului inimii irigată de vasul blocat moare. Astfel, apariţia anginei pectorale este un semnal de alarmă.

Există două tipuri principale de angină pectorală: stabilă şi instabilă.

* Angina stabilă: desemnează o situaţie care nu se modifică o lungă perioadă de timp. Există episoade de angină la efort, cu caractere care se menţin constante - apar la acelaşi nivel de efort fizic, cedează în repaus sau la nitroglicerină sublingual, au o anumită frecvenţă în timp - care depinde de eforturile depuse de pacient. La un pacient cu angină stabilă pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea - atât în timpul unei zile, cât şi de la o zi la alta. De exemplu, angina poate să apară la un efort mai mic dimineaţa decât eforturile care produc criza în timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variaţii. De exemplu, când vremea este rece, angina poate să apară la un efort mai mic decât de obicei. Acest lucru se poate întâmpla şi după mese copioase sau în condiţii de stres.

* Angina instabilă: este un tip de angină cu o gravitate mai mare şi pentru care trebuie să vă prezentaţi de urgenţă la medic.

Se poate manifesta în mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sunt:

* creşterea frecvenţei şi intensităţii crizelor de angină, la un pacient care în trecut prezenta o angină stabilă (angina începe să apară mai frecvent decât înainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare);

* apariţia anginei în repaus (fără factori precipitanţi, cum sunt efortul fizic, stresul, mesele copioase);

* crize de angină în repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedează după nitroglicerină sublingual;

* angina care apare în timpul nopþii (trezind pacientul din somn).

În toate aceste cazuri există un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburări grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subită.Toate aceste situaţii trebuie anunţate urgent medicului.

Ce trebuie să fac după diagnosticarea cu angină pectorală?

În afara tratamentului cu medicamentele pe care medicul vi le va prescrie, trebuie să înlăturaţi toţi factorii de risc ce pot fi modificaţi. Renunţarea la fumat, dieta fără grăsimi, scăderea în greutate - sunt o parte foarte importantă a tratamentului şi depind doar de pacient.

Cum recunoaştem durerea din angină?

Localizarea durerii este în majoritatea cazurilor în spatele sternului, în partea inferioară, mijlocie sau superioară şi mai rar în faţa inimii. Iradierea durerii este în braţul şi antebraţul stâng, de-a lungul părţii sale interne, până la degetul mic şi inelar. Uneori durerea este percepută ca o senzaţie de presiune (apăsare), zdrobire, arsură, mai rar junghiuri. Anxietatea, neliniştea, spaima sunt simptome care însoţesc aproape întotdeauna crizele anginoase. Durerea apare în următoarele condiţii: la efortul fizic, în cursul acestuia şi poate dispărea la întreruperea lui; la expunerea la frig, după prânzuri copioase, în timpul raporturilor sexuale, stress.. Între crize, bolnavii pot să nu prezinte simptome.

Angina pectorală. Cât ţine durerea în cazul unei crize anginoase?

Un episod obişnuit de angină pectorală durează de la 2 la 10 minute.

Durerile foarte scurte de câteva secunde, ascuţite - nu sunt de obicei anginaă pectorală ci dureri de origine musculară, dureri cu caracter „funcţional“ - care apar fără a exista o boală organică. În cazul unei dureri toracice care durează peste 30 de minute, uneori ore în şir, neîntrerupte de perioade de acalmie, trebuie să vă adresaţi de urgenţă unui medic.

Ce fac să treacă durerea?

De obicei, durerea toracică din angina pectorală obişnuită dispare la încetarea efortului fizic. Repausul - în picioare sau şezând - calmează durerea şi o face să dispară într-un minut până la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerină tablete sau spray sublingual calmează de asemenea durerea din angina pectorală în 1 - 5 minute. Răspunsul la nitroglicerină nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afecţiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerină sublingual.

Cum se uitilizează nitroglicerina?

Pacientul cu anginaă pectorală trebuie să aibă întotdeauna la îndemână un flacon cu nitroglicerină tablete sau un spray cu nitroglycerină pentru a putea acţiona rapid în caz de apariţie a anginei. Nu ezitaţi să le folosiţi. Nu produc dependenţă şi au un efect rapid.Tableta de nitroglicerină se plasează sub limbă şi, pentru a acţiona rapid, nu trebuie înghiţită. Efectul începe să apară în douã minute. Dacă durerea nu cedează în decurs de 5 minute, puteţi să mai luaţi o tabletă. Dacă episodul de anginaă nu se linişteşte după 3 tablete de nitroglicerină sublingual luate la interval de 5 minute, chemaţi urgent salvarea şi mergeţi la spital.

În ce alte boli pot apare dureri toracice?

* Durerea de cauză esofagiană - Esofagul, conductul muscular care face legătura între cavitatea bucală şi stomac, se află foarte aproape de inimă şi de vasele mari. Deseori durerile care apar în afecţiunile esofagului seamănă foarte mult cu durerile tipice de angină pectorală. Durerea poate fi însă situateă mai jos, sub stern (n.r. - osul pieptului de care se prind coastele şi claviculele); în plus, durera are des caracter de arsură, poate să apară după masă, când pacientul se aşează în pat să-şi facă siesta, se poate însoţi de regurgitări cu caracter acid şi se ameliorează după medicamente antiacide, scrie ziaruldeiasi.ro.

Durerea care apare în spasmul esofagian poate să cedeze la nitroglicerină sublingual la fel ca durerea thoracică din angina pectorală. Dureri toracice pot să apară, de asemenea, şi în alte afecţiuni gastroenterologice cum sunt pancreatita acută, ulcerul gastric sau duodenal. Uneori, durerile care apar în afecţiunile esofagului şi stomacului mimează angina pectorală şi este nevoie de unele investigaţii cum ar fi endoscopia digestivă pentru a putea pune un diagnostic corect.

* Disecţia de aortă - Aorta este cel mai mare vas din organism şi transportă sânge de la inimă în tot corpul. Disecţia aortei reprezintă fisura peretelui acestui vas şi este o mare urgenţă cardiologică. În acest caz, durerea thoracică se instalează brusc, este foarte intensă, persistentă, iradiază des între omoplaţi şi în regiunea spatelui.

* Pleurita/ pleurezia - inflamaţia foiţei care înveleşte plămânii - produce deseori o durere cu caracter de junghi toracic, mai ascuţită decât cea care apare în angina pectorală şi care se modifică cu poziţia şi cu respireţia. În cazul acestei afecţiuni există tendinţa de a respira superficial pentru că orice inspir profund produce accentuarea durerii.

* Pericardita - inflamaţia foiţei care înveleşte inima - durerea este resimţită mai mult spre partea stângă a toracelui, „în zona inimii“, poate să meargă către gât, umeri şi posterior, uneori chiar în braţul stâng. Are durată mai mare, se modifică la schimbarea poziţiei şi se accentuează în respiraţia profoundă.

* Durerea „funcţională“ - fără cauză - este un tip special de durere thoracică ce apare de obicei în situaţii de stress, oboseală, care nu are legătură cu efortul fizic. Nu exprimă suferinţa unui organ ci o stare de anxietate. Localizarea frecventă este în regiunea precordială, la „vârful“ inimii. Durata este mai mare decât în angina pectorală - durează ore în şir, este o durere surdă, presărată de episoade de junghiuri scurte, ascuţite, de câteva secunde. Se asociază frecvent cu amorţeli ale mâinilor şi picioarelor, furnicături, ameţeli, atacuri de panică, uneori leşin. Acest tip de durere toracică este mai frecvent întâlnit la femei, sub 40 de ani, cu semne de instabilitate emoţională şi depresie.

Nu sunt de obicei dureri anginoase:

* durerile localizate într-o zonă superficială şi care se accentuează sau reapar la palparea toracelui;

* durerea pe o zonă mică - sub 3 cm;

* înţepăturile scurte de câteva secunde;

* durerile cu caracter de junghi care se modifică cu respiraţia şi care se accentuează la mobilizarea toracelui, a gâtului sau a brațelor.

De ce trebuie să ţină cont pacienţii cu angină pectorală

* Odihna după servirea mesei este foarte importantă.

* Încetarea oricărei activităţi în momentul apariţiei unei crize anginoase, relaxarea şi administrarea medicamentului folosit în astfel de situaţii.

* Se va înceta administrarea de pilule anticoncepţionale în cazul prezenţei anginei. Estrogenul conţinut de acestea creşte riscul coagulării sângelui.

* În cazul apariţiei crizei de angină noaptea este nevoie de corectarea poziţiei corpului, prin păstrarea capului sau a toracelui mai ridicat. Astfel, inima va face un efort mai mic atunci când pompează sângele prin vene către inimă.

* Riscul de infarct miocardic şi de angină instabilă este redus semnificativ în urma administrării aspirinei luate la recomandrea medicului.

* Încetarea fumatului. Apariţia crizelor de angină este influenţată negativ de prezenţa nicotinei.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?