El Nino ar putea atinge în 2026 cea mai mare intensitate de la debutul măsurătorilor, iar efectele sale ar putea transforma anul 2027 în cel mai călduros an înregistrat vreodată, avertizează experții.
Fenomenul climatic natural, amplificat de încălzirea globală provocată de activitățile umane, poate favoriza secete severe, incendii, ploi torențiale și furtuni în numeroase regiuni ale lumii.
El Nino, aproape de un record istoric
Temperaturile de la suprafața oceanului în regiunea de referință „El Nino 3.4”, situată în Pacificul ecuatorial, sunt în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media ultimelor trei decenii, potrivit platformei Climate Brink, bazată pe date NOAA.
Estimările arată că anomalia termică ar putea urca până la 3,9 grade Celsius în noiembrie, peste recordul de aproximativ 3 grade Celsius consemnat în 2015. În baza noului Indice Oceanic Relativ Nino (RONI), Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) estimează o probabilitate de 69% ca episodul El Nino din acest an să devină cel mai puternic observat de la începutul măsurătorilor, în 1950.
El Nino reprezintă o variație naturală a climei, asociată cu încălzirea apelor de suprafață din centrul și estul Pacificului ecuatorial. Fenomenul apare atunci când vânturile de est, care mențin de regulă apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar.
Apele mai calde se deplasează astfel spre est, modificând circulația atmosferică și regimul precipitațiilor la scară globală. În unele zone, El Nino poate aduce temperaturi mai ridicate și secetă, iar în altele ploi abundente și furtuni mai frecvente.
„Atunci când temperaturile de la suprafață se mențin peste valorile normale timp de câteva luni, apar mai multe furtuni deasupra regiunii, ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat climatologul Emily Becker, de la Universitatea din Miami.
De ce 2027 ar putea deveni cel mai cald an consemnat
Efectele El Nino se resimt de obicei mai puternic în anul următor dezvoltării fenomenului. Climatologii Zeke Hausfather și Andrew Dessler estimează că episodul actual ar putea adăuga, în 2027, aproximativ 0,3 grade Celsius la temperatura medie globală.
„Este ca o previziune a viitorului”, a declarat Andrew Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Potrivit acestuia, o asemenea creștere a temperaturii medii globale ar fi devenit obișnuită abia spre finalul anilor 2030, în condițiile continuării actualei tendințe de încălzire climatică.
Mike McPhaden, cercetător la Laboratorul de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, consideră că nu este exclus ca temperatura globală din 2027 să fie cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. El a precizat însă că încălzirea va fi concentrată în special în zona ecuatorială a Oceanului Pacific.
Secete, incendii și ploi extreme
Unele dintre efectele asociate fenomenului sunt deja vizibile. În Indonezia, seceta prelungită și intensă a favorizat extinderea incendiilor de vegetație, care au distrus sute de mii de hectare.
Michelle L’Heureux, reprezentantă a Centrului de Prognoză Climatică al NOAA, a arătat că un El Nino mai puternic poate înmulți asemenea consecințe, deși impactul concret diferă de la o regiune la alta și nu este garantat.
Schimbările climatice contribuie la accentuarea riscurilor: o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, ceea ce poate face ploile extreme mai intense. În regiunile afectate de secetă, temperaturile ridicate pot accelera uscarea solurilor și pot spori riscul de incendii.
Potrivit lui Mike McPhaden, datele istorice, indicatorii naturali ai climei și modelele meteorologice sugerează că amplitudinea episoadelor El Nino a crescut cu circa 10% în ultimul secol.
