Biotehnologia şi arta fac echipă, la Caracas, Venezuela, într-o conferinţă organizată pentru discutarea unor noi metode de protejare a documentelor, fotografiilor şi operelor de artă de efectele căldurii şi umidităţii, folosind biotehnologia şi microorganismele, potrivit presei britanice.
La
conferinţa organizată de ONU la Caracas, curatorii de artă şi experţii
în biotehnologie discută despre modalităţi inovative de protejare a
unora dintre cele mai mari lucrări de artă şi cultură.
"Odată
cu criza financiară mondială şi accentuarea schimbărilor climatice, şi
muzeele din mai multe ţări tropicale intră în criză, colecţii întregi
fiind compromise", a declarat Alvaro Gonzales, cercetător al
Institutului de Studii Avansate din Caracas şi gazdă a evenimentului.
"Grija
normală pe care o avem faţă de artefacte nu mai este de ajuns. Acum
trebuie să ne gândim la păstrarea şi protejarea în siguranţă a unor
colecţii întregi, iar cercetătorii în biotehnologie au un rol
important, deoarece pot descoperi noi tehnici şi proceduri fundamentale
pentru conservarea obiectelor de artă", a explicat Jose-Luiz Ramirez,
director al programelor de biotehnologie ale ONU.
Potrivit
curatorilor prezenţi la întâlnirea de la Caracas, multe dintre comorile
culturale ale lumii sunt făcute din materiale organice, precum hârtie,
pânză, lemn sau piele, care în condiţii prelungite de căldură şi
umezeală atrag mucegai, microorganisme şi insecte, care cauzează
dezintegrarea acestora.
Noile
tehnici de biotehnologie folosite de curatori includ folosirea de
microorganisme pentru a înlătura ciupercile şi alte defecte care apar
pe opere de artă, fotografii sau documente.
Giancarlo
Ranalli, de la universitatea din Persche, Italia, prezintă la Caracas o
metodă prin care a folosit cu succes microorganisme în loc de substanţe
chimice pentru a înlătura daunele provocate de nitraţi şi sulfaţi şi
cleiul de origine animală din fresce importante din Pisa şi alte
monumente din Italia.
Potrivit
Sofiei Borrengo Alonso de la Arhivele Naţionale ale Republicii Cuba,
tehnicile de păstrare a lucrărilor de artă care folosesc substanţe
chimice costisitoare reprezintă principalii agenţi de biodegradare a
documentelor naturale, afectând şi persoanele care lucrează cu ele
odată cu accelerarea deteriorării materialelor. Aceasta va pleda pentru
folosirea de produse naturale, derivate din plante, testate cu succes
în cadrul Arhivelor Naţionale din Cuba.
Potrivit
cercetătorului spaniol Nieves Valentin Rodrigo de la Institutul de
Patrimoniul Cultural al Spaniei, ciupercile şi bacteriile pot fi
folosite pentru a corecta efectele fluctuaţiilor condiţiilor de mediu
şi a impactului pe care îl au vizitatorii asupra acestora.
Cercetătorii
prezenţi la Caracas pentru conferinţa care va dura patru zile vor mai
discuta despre reevaluarea unor idei mai vechi, precum tehnica japoneză
de păstrare a articolelor fragile în mai multe cutii şi folosirea
spumei de polistiren extrudat pentru a proteja obictele de artă de
căldură şi umiditate, prin costuri reduse.
