Biotehnologia și arta fac echipă, la Caracas, Venezuela, într-o conferință organizată pentru discutarea unor noi metode de protejare a documentelor, fotografiilor și operelor de artă de efectele căldurii și umidității, folosind biotehnologia și microorganismele, potrivit presei britanice.
La conferința organizată de ONU la Caracas, curatorii de artă și experții în biotehnologie discută despre modalități inovative de protejare a unora dintre cele mai mari lucrări de artă și cultură.
"Odată cu criza financiară mondială și accentuarea schimbărilor climatice, și muzeele din mai multe țări tropicale intră în criză, colecții întregi fiind compromise", a declarat Alvaro Gonzales, cercetător al Institutului de Studii Avansate din Caracas și gazdă a evenimentului.
"Grija normală pe care o avem față de artefacte nu mai este de ajuns. Acum trebuie să ne gândim la păstrarea și protejarea în siguranță a unor colecții întregi, iar cercetătorii în biotehnologie au un rol important, deoarece pot descoperi noi tehnici și proceduri fundamentale pentru conservarea obiectelor de artă", a explicat Jose-Luiz Ramirez, director al programelor de biotehnologie ale ONU.
Potrivit curatorilor prezenți la întâlnirea de la Caracas, multe dintre comorile culturale ale lumii sunt făcute din materiale organice, precum hârtie, pânză, lemn sau piele, care în condiții prelungite de căldură și umezeală atrag mucegai, microorganisme și insecte, care cauzează dezintegrarea acestora.
Noile tehnici de biotehnologie folosite de curatori includ folosirea de microorganisme pentru a înlătura ciupercile și alte defecte care apar pe opere de artă, fotografii sau documente.
Giancarlo Ranalli, de la universitatea din Persche, Italia, prezintă la Caracas o metodă prin care a folosit cu succes microorganisme în loc de substanțe chimice pentru a înlătura daunele provocate de nitrați și sulfați și cleiul de origine animală din fresce importante din Pisa și alte monumente din Italia.
Potrivit Sofiei Borrengo Alonso de la Arhivele Naționale ale Republicii Cuba, tehnicile de păstrare a lucrărilor de artă care folosesc substanțe chimice costisitoare reprezintă principalii agenți de biodegradare a documentelor naturale, afectând și persoanele care lucrează cu ele odată cu accelerarea deteriorării materialelor. Aceasta va pleda pentru folosirea de produse naturale, derivate din plante, testate cu succes în cadrul Arhivelor Naționale din Cuba.
Potrivit cercetătorului spaniol Nieves Valentin Rodrigo de la Institutul de Patrimoniul Cultural al Spaniei, ciupercile și bacteriile pot fi folosite pentru a corecta efectele fluctuațiilor condițiilor de mediu și a impactului pe care îl au vizitatorii asupra acestora.
Cercetătorii prezenți la Caracas pentru conferința care va dura patru zile vor mai discuta despre reevaluarea unor idei mai vechi, precum tehnica japoneză de păstrare a articolelor fragile în mai multe cutii și folosirea spumei de polistiren extrudat pentru a proteja obictele de artă de căldură și umiditate, prin costuri reduse.
