Cât de bine s-ar descurca România în primele 24 de ore dacă ar fi atacată? Răspunsul tranșant al șefului Forțelor Terestre

Generalul Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, a oferit, într-un interviu pentru Adevărul, o imagine detaliată asupra modului în care armata se pregătește pentru noile tipuri de amenințări, care sunt punctele forte ale României, unde există vulnerabilități și ce ar fi esențial în primele ore după activarea Articolului 5 al NATO.

Tancurile rămân importante, dar nu mai luptă singure

Experiența conflictului din Ucraina a demonstrat că tancurile continuă să joace un rol important pe câmpul de luptă, însă modul în care acestea sunt utilizate s-a schimbat radical față de deceniile trecute.

Generalul Ciprian Marin explică faptul că viitorul nu mai aparține operațiunilor în care tancurile acționează izolat, ci unor sisteme complexe în care toate componentele militare sunt conectate între ele.

„În cadrul arhitecturii de luptă a Forțelor Terestre, utilizarea tancurilor în viitor, trebuie să presupună o abordare interconectată, în care tancurile vor acționa ca parte a unor unități combinate care includ infanterie mecanizată, artilerie, apărare antiaeriană, aviație și drone, maximizând astfel eficiența și impactul pe câmpul de luptă.”

Practic, lecțiile războiului din Ucraina au arătat că nici cele mai performante blindate nu mai pot opera fără protecție aeriană, sprijin de artilerie și informații furnizate în timp real de drone.

În opinia șefului Forțelor Terestre, costurile ridicate ale tancurilor și apariția unor amenințări relativ ieftine, precum dronele sau munițiile ghidate cu precizie, vor transforma blindatele în arme folosite în special în momentele decisive ale unei operațiuni.

Cât de repede poate fi mutată armata dintr-un capăt al țării în altul

Una dintre temele care apar frecvent în dezbaterea publică este legată de infrastructura României și de capacitatea armatei de a deplasa rapid forțe importante în cazul unei situații de urgență.

Generalul Marin arată că mutarea unei brigăzi mecanizate presupune o operațiune logistică uriașă, care necesită o planificare atentă și folosirea simultană a mai multor tipuri de transport.

Tehnica grea și blindată este transportată în principal pe calea ferată, în timp ce vehiculele mai ușoare, muniția și personalul pot fi deplasate pe șosea. Există și posibilitatea utilizării transportului aerian pentru efective și materiale sau a transportului maritim pentru anumite categorii de echipamente.

Oficialul militar subliniază că transporturile armatei au prioritate pe infrastructura națională în situații de acest tip, însă există factori care influențează viteza de deplasare.

Podurile, viaductele, tunelurile, gradul de modernizare al rețelei feroviare și rutiere, precum și capacitatea acestora de a susține simultan un număr mare de convoaie sunt elemente esențiale în calculul unei astfel de operațiuni.

Cu toate acestea, generalul apreciază că România dispune în prezent de conexiuni rutiere suficient de bune pentru a permite deplasarea forțelor într-un ritm considerat acceptabil.

„Există o rețea dezvoltată de drumuri naționale de la Vestul la Estul României.”

Programul care trebuie să înlocuiască vehiculele vechi ale armatei

Modernizarea vehiculelor de luptă ale infanteriei reprezintă una dintre prioritățile majore ale Forțelor Terestre.

Actualele MLI-84M sunt considerate depășite în raport cu cerințele războiului modern, iar înlocuirea lor este unul dintre cele mai importante programe de înzestrare aflate în derulare.

Potrivit generalului Marin, proiectul este considerat critic la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre și beneficiază de finanțare prin instrumentul SAFE.

Un element important îl reprezintă localizarea producției în România, ceea ce înseamnă că noile vehicule ar urma să fie fabricate, cel puțin parțial, pe plan intern.

Estimările armatei arată că primele produse ar putea ajunge în termen de 12 până la 18 luni de la atribuirea contractului, însă atingerea unei capacități complete de producție locală necesită timp.

„În concluzie, estimăm un termen de 3-5 ani în care ar fi înlocuite echipamentele actuale.”

Care ar fi cea mai mare nevoie a armatei în primele 24 de ore

Întrebat ce ar fi esențial pentru România în eventualitatea unui atac și a activării Articolului 5 al NATO, șeful Forțelor Terestre a oferit un răspuns direct.

Prioritatea absolută nu ar fi tancurile sau infanteria, ci apărarea antiaeriană.

„Primul element de care Forțele Terestre au nevoie în primele 24 de ore de la activarea articolului 5 este rețeaua stratificată de apărare AA (C-UAS, interceptori, CRAM, VSHORAD, SHORAD), integrată cu capabilități Război Electronic.”

Potrivit generalului, o asemenea rețea ar avea rolul de a proteja populația și de a crea un scut defensiv pentru unitățile aflate în teren.

Imediat după acest nivel de protecție, armata ar avea nevoie de sisteme capabile să lovească ținte aflate la mare distanță.

„Un alt element necesar în primele ore sunt artileria și rachetele cu rază lungă și foarte lungă de acțiune și precizie ridicată.”

Unde stă bine România

În evaluarea generalului Marin, unul dintre cele mai importante avantaje ale României este integrarea în structurile NATO.

Prezența comandamentelor și unităților aliate pe teritoriul țării permite o cooperare rapidă și eficientă în situații de criză.

De asemenea, Forțele Terestre beneficiază de o structură relativ echilibrată, care include brigăzi mecanizate, unități de blindate, vânători de munte, forțe de geniu, cercetare și sisteme de rachete.

La capitolul dotări moderne, armata dispune deja de drone Bayraktar și de sisteme de artilerie cu bătaie mare precum HIMARS și K9, capabile să execute lovituri de precizie la distanțe considerabile.

Problemele care încă apasă asupra armatei

Dacă la capitolul interoperabilitate și dotări moderne există progrese evidente, provocările rămân semnificative. Generalul Ciprian Marin identifică două probleme principale.

Prima este dificultatea atragerii unui număr suficient de tineri către cariera militară.

A doua este ritmul lent al unor programe de înzestrare, afectate de proceduri administrative complexe și de birocrație.

Aceste aspecte influențează direct viteza cu care armata poate introduce noi tehnologii și poate completa efectivele necesare.

Lecția dronelor din războiul ruso-ucrainean

Conflictul din Ucraina a schimbat profund percepția asupra rolului dronelor în războiul modern. Imagini devenite celebre au arătat cum aparate fără pilot de câteva sute de dolari au reușit să distrugă sau să scoată din luptă vehicule militare care valorează milioane.

Forțele Terestre încearcă să se adapteze acestei noi realități.

În prezent sunt achiziționate drone comerciale din mai multe categorii pentru instruirea militarilor, iar armata urmărește formarea unor echipe specializate în operarea acestora.

Într-o etapă ulterioară, obiectivul este ca dotarea cu drone să coboare până la nivelul grupelor și plutonelor.

În paralel, este pregătit și un program de achiziție pentru sisteme portabile de război electronic, menite să bruieze și să neutralizeze dronele inamice.

Cum se pregătește armata pentru protecția trupelor din teren

În timp ce sistemele Patriot sunt destinate apărării obiectivelor strategice, militarii aflați pe front au nevoie de protecție împotriva amenințărilor care zboară la altitudine joasă.

Generalul Marin precizează că sistemele CHIRON sunt deja utilizate de armata română. În plus, contractul pentru rachetele Mistral a fost semnat, iar primele plăți au fost efectuate.

Totodată, România se află în proces de achiziție a unor noi sisteme SHORAD și VSHORAD, care vor completa apărarea antiaeriană a trupelor din teren.

De la Gepard la Skyranger

Experiența războiului din Ucraina a demonstrat eficiența sistemelor antiaeriene Gepard împotriva dronelor de tip Shahed.

Pornind de la această lecție, Forțele Terestre speră să obțină prin programul SAFE sisteme moderne precum Skyranger și Skynex 35.

Generalul consideră că vechiul Gepard reprezintă practic baza tehnologică de la care au evoluat sistemele moderne de apărare antiaeriană.

Orașele, noul câmp de luptă

Luptele din Ucraina au confirmat că marile orașe pot deveni puncte-cheie de rezistență în conflictele moderne. Pentru a răspunde acestei realități, armata română și-a intensificat pregătirea pentru lupta urbană.

Începând cu 2023, fiecare brigadă de manevră a primit poligoane gonflabile speciale care reproduc mediul urban și permit antrenamente la nivel de grupă și pluton.

Au fost cumpărate inclusiv arme de tip airsoft pentru exerciții, iar Centrul Național de Instruire oferă posibilitatea desfășurării de antrenamente complexe, inclusiv cu muniție reală.

În plus, armata folosește infrastructura unor foste unități militare dezafectate pentru simularea luptelor din orașe și pregătește achiziția unor simulatoare moderne care să permită rularea unor scenarii complexe în mediul urban.

Pe lângă aceste facilități, în numeroase poligoane au fost construite sisteme de tranșee inspirate direct din lecțiile învățate pe frontul din Ucraina, unde războiul modern a readus în prim-plan fortificațiile și apărarea în adâncime.