"Prin acest pachet, urmărim să corectăm anomalii tolerate prea mult timp: firme inactive menținute artificial în piață, datorii rostogolite ani la rând fără acoperire, lipsa unor criterii moderne de risc fiscal, folosirea abuzivă a unor instrumente fiscale create pentru a susține business-ul și nu pentru a deveni paravan pentru datorii acumulate la nesfârșit, transferuri de companii cu datorii pentru a fugi de responsabilitate sau tratamente fiscale privilegiate, în mod nejustificat, pentru anumite companii. Toate aceste corecții sunt necesare pentru a elimina avantajele necuvenite și pentru a întări disciplina financiară. Nu dorim să complicăm viața antreprenorilor, ci dimpotrivă, să creăm un scut pentru business-ul corect în România. Să facem regulile mai clare, mai echitabile și mai predictibile, astfel încât firmele corecte să se poată dezvolta într-un mediu concurențial sănătos, iar investițiile cu adevărat avantajoase pentru România să fie stimulate", a scris ministrul Finanțelor pe pagina sa de Facebook.
În context, Nazare a precizat că, începând de luni, vor avea loc runde discuții pe marginea pachetului de propuneri, pentru a ajunge la cea mai bună formulă finală și pentru a integra reviziile tehnice necesare.
Ministrul Finanțelor a reamintit că al doilea pachet de măsuri a fost construit pornind de la o realitate care nu mai poate fi ignorată: România are azi cel mai mare deficit bugetar din UE, în care nivelul scăzut al colectării, de aproximativ 27% din PIB, față de o medie europeană de peste 40%, are un rol major.
"Peste acesta se adaugă nivelul evaziunii, cheltuieli publice exagerate, legislația învechită și o lipsă de încredere în serviciile fiscale. Aceste diferențe ne costă competitivitatea, investițiile și, în definitiv, nivelul de trai. În același timp, mediul de afaceri corect este adesea dezavantajat de cei care găsesc portițe pentru a evita obligațiile, transferând povara pe umerii celor cinstiți", a subliniat Alexandru Nazare.
Componenta fiscală a Pachetului 2 prevede schimbarea taxării în cazul multinaționalelor, în condițiile în care impozitul pe cifra de afaceri care se aplică în acest moment la companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro va fi înlocuit cu o nouă taxă pe afiliați.
De asemenea, se modifică filosofia în privința modului în care se fac eșalonările, urmând să fie reduse termenele pe care le aveau companiile pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare. Totodată, va fi sancționată penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.
Toate companiile vor fi obligate să dețină un cont în bancă, perioada de inactivitate ar putea fi limitată la un an iar pentru SRL-uri este propusă majorarea capitalului social minim la 8.000 de lei.
Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic, în condițiile în care urmează să fie eliminat plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu carduri.
Ministerul Finanțelor mai propune majorarea cotelor de impozitare pentru câștigurile la bursă la 2% și, respectiv, 4%, în funcție de perioada de timp în care au fost deținute titlurile de valoare.
O altă măsură vizează taxarea cu 25 de lei a fiecărui colet de 150 de euro provenit din zone extracomunitare.
În cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, plafonul maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) ar putea fi majorat la 90 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.
