Această analiză sintetizează datele sondajului INSOMAR din Iulie 2025, realizat pentru Realitatea TV, concentrându-se pe patru întrebări cheie. Rezumatul păstrează o abordare sociologică detaliată, dar mai concisă, evidențiind percepțiile populației și implicațiile sociale.
Percepția asupra acțiunilor din justiție împotriva lui Călin Georgescu
"Dacă ne uităm la prima întrebare “Din punctul dvs. de vedere acțiunile în justiție împotriva lui Călin Georgescu sunt unele care au o bază solidă sau sunt doar o intimidare?”, 44% au răspuns “intimidare”, 32% “bază solidă”, 24% “nu știu/nu răspund”. Călin Georgescu este, bine-țeles, asociau cu partidul AUR, polarizează societatea, pentru că cei 44% care au văd acțiunile împotriva sa ca fiind o intimidare reflect o neîncredere profundă în justiție, percepută ca instrument politic, mai ales printre susținătorii antisistem," a explicat Ana Maria Păcuraru.
"Cei 32% care susțin legitimitatea acțiunii care-l vizează pe Călin Georgescu sunt, probabil aliniați partidelor tradiționale, mă refer la PNL și PSD, în timp ce procentul celor 24% care au răspuns “nu știu/nu răspund” indică incertitudine sau poate char lipsă de informare.
Vedem, așadar, această polarizare, pentru să datele subliniază această diviziune între narativele antisistem și cele proinstituții, cu susținătorii AUR văzând justiția ca fiind politizată și evident că acest 44% de neîncrede poate amplifica discursul AUR pe viitor, consolidând poziția și chiar crescând formațiunea în sondaje," a mai precizat jurnalista Realitatea Plus.
Percepția asupra schimbării Sistemului post-alegeri prezidențiale
În ceea ce privește a doua întrebare a sondajului INSOMAR, jurnalista Ana Maria Păcuraru este de părere că "scepticismul majoritar (61%) reflectă dezamăgirea față de lipsa reformei structurale, în ciuda alegerilor. Cei 27% optimiști, probabil susținători ai PNL/PSD sau ai președintelui ales (posibil Nicușor Dan), văd schimbări minore. Cei 11% indeciși sugerează ambiguitate privind impactul alegerilor".
Interpretarea cifrelor este aceea că partidele tradiționale (PNL, PSD) par să-și mențină status quo-ul dar dezamăgirea majoritară poate alimenta mișcări anti-sistem, iar criza de încredere reflectată de scepticismul majoritar (61%) riscă să crească sprijinul pentru partide populiste. În acest context, a afirmat Ana Maria Păcuraru, este nevoie de reforme vizibile pentru a contracara scepticismul.
Cea mai gravă problemă economică în România
La întrebare "care este cea mai gravă problemă economică", oarecum emblematic, cei mai mulți repondenți au indicat "corupția", adică potențiala cauză a problemelor economice. A douat tereme (22%) este legată de taxe și impozitele, apoi 17% – salariile mici, 15% – inflația, 11% – inegalitatea veniturilor, 5% – șomajul, 6% – „nu știu”.
Faptul că avem Corupția (24%) și taxele (22%) domină preocupările, reflectând neîncrederea în instituții și nemulțumirea față de povara fiscală. Salariile mici (17%) și inegalitatea (11%) indică dificultăți în nivelul de trai, mai ales pentru clasele de jos. Inflația (15%) și șomajul (5%) sunt mai puțin presante, sugerând o stabilizare parțială.
"Corupția, ca problemă principală, leagă dificultățile economice de neîncrederea sistemică și se corelează cu răspunsurile primite la întrebările anterioare (44% „intimidare”, 61% „fără schimbare”), în timp ce preocuparea pentru nivelul taxelor și salariilor reflectă anxietatea claselor de mijloc și de jos", a explicat Ana Maria Păcuraru.
În acest context, posibila implicație o reprezintă amplificarea unei presiuni în direcția unor reforme anti-corupție și politici fiscale echitabile, în timp ce neglijarea salariilor și inegalității poate amplifica sprijinul anti-sistem.
Perspectiva asupra situației economice personale
La întrebare "Situația dumneavoastră economică se va îmbunătăți?", doar 3% dintre respondenți au afirmat„Da, semnificativ”, 13% – „Da, puțin”, 35% – „Nu se va schimba”, în timp ce 45% cred că „se va înrăutăți”, iar alți 4% „nu știu/nu răspund”.
Din punct de vedere al analizei sociologice, avem doar 16% dintre români optimiști, față de 45% pesimiști și 35% care anticipează stagnare. Pesimismul dominant este alimentat de corupție (24%), taxe (22%) și salarii mici (17%).
Acest pesimism pare să fie corelat atât cu neîncrederea în sistem (61%), cât și cu percepția că o problemă majoră este corupția . Susținătorii PNL/PSD pot fi în grupul optimist (16%), dar scepticismul este generalizat, mai ales printre grupurile vulnerabile și susținătorii AUR.
În aceste condiții, anxietatea economică a 45%) dintre respondenți riscă să crească alienarea socială și sprijinul pentru partide anti-sistem și subliniază urgența unor politici de reducere a taxelor și creștere a salariilor.
Concluzii sociologice
Potrivit jurnalistei Ana Maria Păcuraru, prin corelarea răspunsurilor la întrebările de mai sus, se desprind două mari concluzii sociologice.
1. Neîncredere sistemică este profundă: Neîncrederea în justiție (44% „intimidare”), scepticismul față de reforme (61% „fără schimbare”) și corupția ca problemă economică principală (24%) reflectă o criză de legitimitate a instituțiilor statului. Aceasta alimentează narativele anti-sistem, favorizând partide precum AUR.
2. Polarizare socială: Societatea este divizată între susținătorii instituțiilor (PNL, PSD) și adepții mișcărilor anti-sistem (AUR), cu o tendință de radicalizare
Metodologie:
Univers: Populația adultă (18 ani și peste) a României (neinstituționalizată).
Volumul eșantionului: 1032 de respondenți – 18+
Datele au fost ponderate pentru a reproduce structura populației în funcție de sex, vârstă, educație, mediu de rezidență.
Tipul eșantionului: Simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă din România
