Promulgarea reformei ANI de către președintele Nicușor Dan pune capăt mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara în termen de 30 de zile, însă edilul refuză să demisioneze și invocă legislația europeană. Conflictul se mută rapid la Bruxelles, unde presiunile politice din partea grupurilor PPE și Renew, alături de amenințările privind blocarea fondurilor din PNRR, transformă cazul într-o confruntare europeană majoră privind influențele străine în politica din România.
Dominic Fritz a ajuns pentru prima dată în România în anul 2003 ca voluntar la Timișoara, după absolvirea unui liceu romano-catolic din Germania. Ulterior, el a fost consilier personal al fostului președinte german Horst Köhler și a ocupat funcția de șef de cabinet în cadrul Administrației Prezidențiale a Germaniei. Din 2009, Fritz a activat în sfera cooperării internaționale germane, fiind trimis în misiuni în Liberia, Haiti și în zone de criză din Africa pentru negocieri de pace.
În Liberia, el a lucrat la reforma administrației din sectorul sănătății și al protecției sociale. De asemenea, a fost trimis de Guvernul german în misiuni de intervenție după cutremurul devastator din Haiti din 2010 și a participat la negocieri de pace între state africane. Totodată, Dominic Fritz a coordonat o comisie strategică a Băncii Africane de Dezvoltare, alături de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, și de mentorul său, fostul președinte german Horst Köhler.
Sprijin politic la Berlin și controversele privind cetățenia
Ajuns la conducerea Primăriei Timișoara, Dominic Fritz a reușit să obțină sprijinul parlamentarilor germani din diferite formațiuni politice din Bundestag.
„Parlamentari germani din toate partidele au fost aseară la discuția despre Timișoara, din Parlamentul Federal al Germaniei (Bundestag). Mulțumesc Ambasadei României la Berlin, doamnei ambasador Adriana Stănescu și Forumului Germano-Român din Bundestag și președintelui acestuia, deputatul Gunther Krichbaum, pentru invitație și organizare impecabilă”, scria în 2023 primarul Timișoarei.
Activitatea sa a fost însoțită de mai multe controverse, una dintre cele mai dezbătute fiind legată de cetățenia sa. La câștigarea primului mandat în anul 2020, Dominic Fritz deținea exclusiv cetățenia germană. La acel moment, mai multe partide au criticat faptul că un oraș de talia Timișoarei este condus de un cetățean străin, fiind depuse și contestații în instanță pentru a-i bloca preluarea funcției.
Vizite oficiale și contracte strategice de apărare
În calitate de primar al Timișoarei, Fritz a făcut parte din delegația președintelui Nicușor Dan în Germania, la o lună de la investirea guvernului condus de Ilie Bolojan. În aeronava prezidențială s-au aflat, alături de șeful statului, ministrul de Externe Oana Țoiu, Radu Miruță, Ionuț Moșteanu, fostul ministru al Apărării, Dragoș Anastasiu, precum și primarul Timișoarei.
Fritz și-a justificat prezența în această delegație prin rolul pe care Timișoara îl joacă în relațiile bilaterale româno-germane, precum și prin legăturile sale cu mediul politic și economic din Germania, susținând că poate contribui la atragerea de noi investiții.
Ulterior, Guvernul României a semnat un pachet de contracte cu corporația germană Rheinmetall, prin programul SAFE, în valoare de 5,7 miliarde de euro — cel mai mare acord internațional din istoria recentă a companiei.
Reacții politice și modificarea Legii Integrității
Cariera politică a lui Dominic Fritz a fost comentată și de realizatoarea TV Anca Alexandrescu, în cadrul emisiunii Culisele Statului Paralel, care a criticat ascensiunea acestuia și modul în care este structurată guvernarea la nivel național.
Recent, dezbaterea publică s-a concentrat pe reforma Agenției Naționale de Integritate. Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan la scurt timp după preluarea mandatului de la Cotroceni. „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”, a declarat Nicușor Dan într-un comunicat de presă.
Promulgarea legii a generat tensiuni în spațiul politic. În presă au apărut informații referitoare la întâlniri între lideri politici și reprezentanți ai Curții Constituționale înainte de pronunțarea unor decizii relevante. În paralel, modificările legislative au atras atenția partenerilor europeni. Manfred Weber, liderul grupului PPE, și eurodeputata Valérie Hayer au solicitat Comisiei Europene analizarea situației privind statul de drept, invocând posibilitatea suspendării unor fonduri europene destinate României.
