Strategia Națională de Apărare: Rusia și corupția, marile amenințări la adresa României

Acțiunile Rusiei în contextul conflictului din Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității României, sugerează noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, elaborată de președintele Klaus Iohannis.

"Acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică generează provocări majore pentru securitatea spațiului euro‐atlantic, creând instabilitate regională și posibile fenomene negative, printre care migrație, criminalitate organizată, însă și afectarea potențialului de dezvoltare economică", precizează strategia, la punctul 51, la capitolul Amenințări.

"Perpetuarea conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre și instabilitatea din Balcanii de Vest creează presiuni suplimentare asupra României. Tensiunile inter‐etnice și dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanșarea unor conflicte regionale", spune textul, la punctul 52.

Instabilitatea regională apare de altefel și la capitolul "Riscuri". "Instabilitatea regională limitează capacitatea României de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susținerea parcursului european al Republicii Moldova, soluționarea conflictelor înghețate, asigurarea securității energetice, protejarea drepturilor comunităților românești și a activităților economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră", precizează textul Strategiei.

O altă amenințare ține de domeniul energetic. "Distorsiunile de pe piețele energetice și proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securității energetice", precizează Strategia.

Atacurile cibernetice figurează printre amenințările la adresa României. "Amenințările cibernetice lansate de entități ostile, statale sau non‐statale, asupra infrastructurilor informaționale de interes strategic ale instituțiilor publice și companiilor, atacurile cibernetice desfășurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea națională", spune Strategia.

Terorismul și proliferarea armelor de distrugere în masă figurează la rândul lor printre amenințări. Tot o amenințare o reprezintă "acțiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul național, în special în scop de influență, pot obstrucționa proiectele strategice ale României și deciziile în stat", potrivit Strategiei.

Corupția pune în pericol România

La capitolul riscuri, dincolo de contextul instabilității externe, noua Strategie Națională menționează corupția.

"Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României poate fi generată de persistența dificultăților economice, proliferarea economiei subterane și a corupției, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar și de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și gradul scăzut de rezistență față de turbulențele majore de pe piețele externe, mai les pe zona financiar‐bancară", precizează textul Strategiei.

Strategia identifică și riscurile de natură socială, care persistă pe fondul unor tendințe cum ar fi declinul demografic, emigrația populației active, degradarea factorilor de mediu, al deficiențelor din sistemele naționale de sănătate, educație și asistență socială, dar și al distorsiunilor pe piața muncii.

Incapacitatea administrativă, o vulnerabilitate majoră a țării

La capitolul vulnerabilități, noua Strategie menționează capacitatea limitată a instituțiilor statului de a evalua și diminua impactul riscurilor și amenințărilor.

Această capacitate "este limitată de persistența unor vulnerabilități în: absorbția fondurilor europene, utilizarea banului public, energie, infrastructură critică, agricultură, protecția mediului, justiție, sănătate, educație și cercetare științifică. Absența unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea și respectarea unor programe de investiții, are efecte negative, inclusiv în ceea ce privește creșterea capabilităților forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare".

Tot printre vulnerabilități se află și lipsa de capabilitate administrației centrale și locale de a implementa politicile publice naționale și europene.

"Reacția inter‐instituțională în situații de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabilitate devine și mai importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituții ale statului care trebuie să acționeze în cazul unor amenințări asimetrice și de tip hibrid", mai precizează textul Strategiei.

"Corupția vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern, persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre", precizează Strategia.

Alte vulnerabilități derivă din excluziunea și polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migrația forței de muncă specializate, disparitățile socio‐economice între regiuni si județe, fragilitatea spiritului și solidaritții civice.