„Este o premieră. Până acum, în instanță se invocau motive clasice: infidelitate, lipsa comunicării, incompatibilitate. Acum, oamenii ajung la concluzia că nu mai pot trăi împreună doar pentru că votează candidați diferiți”, a declarat un avocat specializat în dreptul familiei, arată jurnalul.ro.
Radicalizarea societății ajunge în familie
Fenomenul nu este izolat și nici limitat la România. În ultimele decenii, multe societăți occidentale, în special după pandemie, au început să se fragmenteze pe baza unor subiecte polarizante precum vaccinarea, războiul din Ucraina, și mai nou, preferințele electorale. Această scindare se răsfrânge acum și asupra relațiilor personale. Sociologii și psihologii consideră că un rol esențial în accelerarea acestor conflicte îl joacă rețelele sociale, care creează bule informaționale și amplifică tensiunile.
Deși divorțurile pe fondul opiniilor politice sunt încă rare, ele indică o schimbare profundă în societate: politicile devin nu doar subiecte de dezbatere, ci bariere de netrecut între oameni care altădată împărtășeau valori comune.
De la mahalale electorale la divorțuri digitale
Conflictul politic în România nu este nou. Istoric, alegerile au fost marcate de confruntări violente, de la bătaia cu bâte în mahalalele Bucureștiului de dinainte de 1918, până la agresivitatea suporterilor politici de azi. Însă, în trecut, deși bătăușii electorali erau angajați pentru intimidare, nu se ajungea la destrămarea familiilor din cauza votului. Acum, însă, polarizarea s-a infiltrat în cele mai intime spații ale vieții – căsătoria și familia, conform sursei citate mai sus.
Politica, noua miză a caselor de pariuri
Într-un alt semn al transformării sociale, casele de pariuri din România au introdus secțiuni dedicate alegerilor. Pariurile nu mai vizează doar sportul, ci și scenarii electorale, unele dintre ele absurde sau ironice: de la scoruri electorale identice cu valoarea lui „pi” (3,14), până la presupuneri că un candidat va demonstra Ipoteza Riemann între tururile de scrutin sau că va fi descoperit Tezaurul Dacic înainte de turul doi.
Mai îngrijorător este că aceste pariuri ajung uneori să alimenteze teorii ale conspirației, precum cea potrivit căreia un blackout generalizat ar putea anula alegerile. Informații de acest gen s-au răspândit rapid online înainte de alegerile din 4 mai.
Estimări din pariuri vs. sondaje sociologice
Un alt fenomen interesant: estimările din casele de pariuri contrazic adesea sondajele. De exemplu, în cazul alegerilor curente, George Simion este creditat cu șanse mai mari de câștig decât Nicușor Dan, în ciuda faptului că sondajele recente îi arată la egalitate. Casele de pariuri își bazează calculele pe modele proprii – de exemplu, distribuția pe grupe de vârstă sau tendințele din Diaspora, care ar vota în proporție mai mare cu Simion.
Acest model a fost folosit și în SUA, unde o casă de pariuri, Polymarket, a anticipat rezultatul final mai precis decât sondajele tradiționale, ceea ce a atras inclusiv atenția FBI, care a demarat o anchetă asupra activităților platformei.
Spre ce ne îndreptăm?
Deocamdată, în România nu s-au înregistrat anchete asupra caselor de pariuri care oferă opțiuni electorale. Totuși, impactul acestora devine din ce în ce mai relevant. Sociologii avertizează că, deși metodele nu sunt validate științific, influența pe care o au asupra percepției publicului și chiar a deciziilor de vot nu trebuie ignorată.
Într-o societate în care oamenii ajung să se despartă din cauza votului, pariurile devin un barometru alternativ al încrederii politice. Iar între alegerile emoționale, influențele online și radicalizarea discursului public, se conturează o realitate tot mai complexă – una în care alegerile nu mai sunt doar despre urne, ci despre cine suntem și cât de mult ne mai putem înțelege unii cu alții.
