Oamenii ar putea trăi aproape 200 de ani dacă medicina viitorului va reuși să elimine cele mai importante cauze ale îmbătrânirii. La această concluzie au ajuns cercetători din Rusia, care au încercat să afle dacă există o limită biologică a duratei de viață.
Rezultatele studiului, publicate în revista NPJ Ageing, sugerează că, chiar și într-un scenariu ideal, organismul ar continua să fie afectat de acumularea mutațiilor ADN, un proces care ar putea rămâne principalul obstacol în calea unei vieți și mai lungi.
Ce au descoperit cercetătorii
Oamenii de știință și-au concentrat cercetările asupra mutațiilor somatice, modificări ale ADN-ului care apar în mod natural pe parcursul vieții, pe măsură ce celulele se divid sau sunt afectate de metabolism și de factorii din mediul înconjurător.
Aceste modificări se acumulează odată cu înaintarea în vârstă și sunt considerate unul dintre procesele biologice cel mai greu de eliminat.
Pentru a înțelege cât de mult influențează longevitatea, cercetătorii au construit un model matematic care simulează modul în care diferite organe se degradează pe măsură ce aceste mutații se acumulează.
Au eliminat toate celelalte cauze ale îmbătrânirii
În simulare, cercetătorii au pornit de la ipoteza că medicina viitorului va putea elimina complet alte mecanisme asociate îmbătrânirii, precum inflamația cronică, disfuncțiile mitocondriale sau acumularea celulelor îmbătrânite.
Chiar și în aceste condiții, mutațiile ADN au continuat să reprezinte un factor limitativ important pentru durata vieții.
Inima și creierul sunt cele mai expuse
Modelul matematic a arătat că organele nu reacționează la fel în fața acumulării mutațiilor.
Potrivit autorilor studiului, creierul și inima sunt cele mai vulnerabile, deoarece multe dintre celulele lor esențiale nu se mai divid după naștere și nu pot fi înlocuite.
În schimb, ficatul are o capacitate mult mai mare de regenerare, reînnoindu-și constant celulele.
Cât ar putea trăi un om
După analizarea simultană a mai multor organe, cercetătorii au estimat că durata mediană de viață a unei persoane ar putea ajunge între 146 și 194 de ani, dacă singurul mecanism care ar continua să afecteze organismul ar fi acumularea mutațiilor ADN.
Estimarea este de aproximativ două ori mai mare decât speranța medie actuală de viață, care se situează în jurul valorii de 79 de ani.
Cercetătorii avertizează că rezultatele sunt doar teoretice
Autorii studiului precizează că aceste concluzii nu reprezintă o demonstrație experimentală și trebuie privite ca o estimare bazată pe modele matematice.
Potrivit acestora, rezultatele depind de mai multe ipoteze privind modul în care organele îmbătrânesc și interacționează între ele.
Cu toate acestea, cercetarea sugerează că mutațiile ADN ar putea rămâne principala limită biologică a longevității, chiar și în situația în care medicina va reuși, în viitor, să controleze celelalte procese asociate îmbătrânirii.
Oamenii de știință consideră că studiul reprezintă un pas important în înțelegerea mecanismelor care influențează durata vieții și în dezvoltarea unor teorii mai complete despre procesul de îmbătrânire.
