Neurologul Joe Verghese caută de mai mult timp metode simple prin care oamenii își pot menține creierul sănătos, mai ales atunci când acestea nu presupun antrenamente complicate sau o rutină greu de respectat.
„Nu îmi place întotdeauna să fac mișcare sau ideea că trebuie să mă antrenez regulat”, a declarat el.
De-a lungul timpului, medicul a testat mai multe tipuri de mișcare, de la exerciții pentru echilibru până la dans sportiv. Cercetările sale au arătat că dansul ar putea contribui la reducerea riscului de demență.
În prezent, cercetătorul de la Universitatea Stony Brook vrea să ajungă în categoria rară a persoanelor de peste 80 de ani care merg într-un ritm neobișnuit de rapid pentru vârsta lor și care se bucură de o viață lungă și sănătoasă.
Ce sunt persoanele numite „super movers”
Cercetătorii îi numesc „super movers” pe vârstnicii care reușesc să meargă la fel de repede ca persoane cu câteva zeci de ani mai tinere. Un exemplu este cel al unui om de 80 de ani care păstrează ritmul de mers al unei persoane obișnuite de 50 de ani.
Potrivit studiilor coordonate de Joe Verghese, menținerea unei viteze ridicate de mers pentru o perioadă lungă poate proteja atât creierul, cât și întregul organism.
„Este un lucru benefic, deoarece avantajele nu se limitează la creier, ci se extind asupra întregului organism”, spune neurologul.
Prin studierea acestor persoane, cercetătorul încearcă să înțeleagă nu doar cum se schimbă corpul și mintea odată cu înaintarea în vârstă, ci și ce obiceiuri pot încetini acest proces.
Mersul rapid poate reduce riscul de probleme cognitive
Cel mai recent studiu realizat de Joe Verghese, publicat în revista Neurology, arată că persoanele care merg foarte repede la vârste înaintate au un risc cu 50% mai mic de a dezvolta probleme cognitive, în comparație cu alți oameni de aceeași vârstă.
Un alt studiu al echipei sale a arătat că acești vârstnici au o vârstă biologică mai mică decât cea din actele de identitate. Totodată, aceștia prezintă mai rar boli cardiovasculare, simptome de depresie și pierderea auzului.
Legătura dintre mersul alert și o viață mai lungă era cunoscută deja, însă cercetătorii au descoperit un lucru surprinzător după analizarea creierului persoanelor care au murit în timpul studiului.
Creierul se poate deteriora, dar simptomele pot fi mai reduse
În urma autopsiilor, cercetătorii au observat că persoanele care mergeau foarte repede aveau un nivel de deteriorare a țesutului cerebral asemănător cu cel întâlnit la persoanele care mergeau mai încet.
Cu toate acestea, în timpul vieții, vârstnicii care păstrau un ritm alert de mers prezentaseră mult mai puține semne de pierdere a capacităților de gândire și memorie.
Joe Verghese spune că s-a inspirat din studiile realizate asupra persoanelor care îmbătrânesc foarte bine și reușesc să își păstreze puterea fizică și capacitățile mintale ale unor oameni mult mai tineri. În unele cazuri, acest lucru este influențat și de o moștenire genetică favorabilă.
Și în cazul acestor persoane, cercetările au arătat că, deși creierul prezintă schimbări normale odată cu vârsta, simptomele sunt mai puțin vizibile.
Protecția creierului nu depinde doar de moștenirea genetică
Doar 19% dintre persoanele care merg foarte repede fac parte și din categoria vârstnicilor care îmbătrânesc excepțional de bine. Acest lucru arată că există mai multe căi prin care creierul poate fi protejat de efectele înaintării în vârstă.
Cercetările viitoare ar putea ajuta la realizarea unor recomandări adaptate fiecărei persoane, astfel încât procesul de îmbătrânire să fie încetinit cât mai mult.
„Este posibil să ai mecanisme proprii de rezistență care te protejează de efectele îmbătrânirii”, explică neurologul.
Vestea bună este că o persoană nu trebuie să aibă neapărat o moștenire genetică ieșită din comun pentru a păstra un mers rapid și după vârsta de 80 de ani.
Joe Verghese a observat că persoanele din categoria „super movers” mergeau deja într-un ritm alert înainte de a împlini 80 de ani.
Deși genetica poate avea un rol important, obiceiul de a merge repede încă de la vârste mai tinere crește șansele ca acest ritm să fie păstrat și la bătrânețe.
Potrivit studiilor, pentru ca mersul să aibă efecte asupra longevității, este recomandată o viteză de aproximativ 4,8 kilometri pe oră. Un ritm și mai rapid poate aduce beneficii suplimentare.
Cât timp ar trebui să mergem alert în fiecare zi
Neurologul recomandă cel puțin 30 de minute de mers alert pe zi. Recomandarea este apropiată de cea a Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, care indică între 150 și 300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână.
Cele 30 de minute nu trebuie însă parcurse neapărat dintr-o singură dată. Timpul poate fi împărțit în mai multe plimbări mai scurte de-a lungul zilei.
„Nu trebuie să faci cele 30 de minute dintr-o singură dată. Le poți împărți în mai multe sesiuni. Zece minute sunt mai bune decât zero minute”, spune Verghese.
