Banca Națională a României (BNR) a publicat miercuri datele privind balanța de plăți pentru primele cinci luni din 2026, conturând un tablou economic mixt. Deși reducerea ușoară a deficitului de cont curent oferă o gură de oxigen, prăbușirea dramatică a investițiilor străine directe trage un semnal de alarmă major în pragul noilor evaluări ale agențiilor de rating.
Scădere îngrijorătoare a investițiilor străine
Cel mai critic indicator din raportul BNR vizează investițiile străine directe, care au înregistrat un declin abrupt de 25%. În perioada ianuarie-mai 2026, fluxul de capital străin a totalizat doar 2,195 miliarde de euro, în scădere puternică față de cele 2,913 miliarde de euro atrase în aceeași perioadă a anului trecut.
Această contracție arată o erodare a încrederii investitorilor în piața locală. Semnalul este cu atât mai periculos cu cât România urmează să fie evaluată de agențiile de rating de țară. În acest context tensionat, o eventuală retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții) ar arunca economia românească în „coșul de gunoi” al marilor fonduri, atrăgând consecințe dramatice asupra costurilor viitoare de finanțare.
Deficitul de cont curent se temperează
Partea plină a paharului este evoluția deficitului de cont curent. În primele cinci luni din 2026, acesta s-a situat la 11,425 miliarde de euro, în scădere cu aproximativ 650 de milioane de euro față de nivelul de 12,075 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din 2025.
Deși România continuă să cheltuiască mai mult decât încasează din relația cu exteriorul, dezechilibrul a fost ușor atenuat. Conform BNR, structura deficitului a arătat o îmbunătățire prin reducerea deficitului balanței bunurilor cu 536 milioane de euro și a balanței veniturilor secundare cu 264 milioane de euro. În contrast, balanța veniturilor primare a marcat un deficit mai mare cu 146 milioane de euro.
Datoria externă sare de 230 miliarde de euro
Un alt element cheie este datoria externă totală, care s-a majorat cu 2,451 miliarde de euro de la începutul anului, atingând nivelul de 230,9 miliarde de euro la finalul lunii mai 2026. Structura acesteia se prezintă astfel:
Datoria externă pe termen lung a însumat 183,922 miliarde de euro (79,6% din total), marcând o creștere de 2% față de 31 decembrie 2025.
Datoria externă pe termen scurt a coborât la 46,992 miliarde de euro (20,4% din total), înregistrând o scădere de 2,4% față de finalul anului trecut.
În ciuda creșterii valorii absolute a datoriei, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 15,5% în intervalul ianuarie-mai 2026 (față de 18,4% în anul precedent). Acest lucru indică faptul că statul folosește o proporție mai mică din venituri pentru a plăti rate și dobânzi. Totodată, gradul de acoperire a importurilor s-a menținut stabil la 6 luni, iar rezervele valutare de la BNR acoperă datoria externă pe termen scurt în proporție de 102,4%.
