În același timp, orice intervenție trebuie gândită astfel încât să susțină economia, în special sectoarele sensibile precum agricultura și transportul, fără să creeze dezechilibre pe termen lung.
Reducerile generale sunt cele mai costisitoare
Analiza arată că tăierile generale de TVA au un impact redus la pompă, dar un cost foarte mare pentru buget. O scădere de 1% la TVA ar duce la o ieftinire de aproximativ 10 bani pe litru, dar ar costa statul între 3,5 și 4 miliarde de lei anual.
O reducere de 2% ar dubla impactul la pompă, însă costul ar ajunge la 7-8 miliarde de lei, un nivel considerat dificil de susținut în condițiile unui buget deja tensionat și al unui deficit estimat la peste 6% din PIB. În schimb, reducerea accizei are un efect mai direct.
O scădere de 10 bani pe litru poate duce la o ieftinire de aproximativ 12 bani, cu un cost bugetar de circa 0,8 miliarde de lei, iar o reducere de 20 de bani ar avea un impact mai vizibil, dar și un cost mai mare, de aproximativ 1,6 miliarde de lei.
Măsurile țintite, cele mai eficiente
Potrivit analizei, cele mai eficiente soluții sunt cele țintite, nu reducerile aplicate tuturor consumatorilor. România folosește deja astfel de mecanisme pentru agricultură și transport. Pentru transportatori există o compensare de 65 bani/litru în primul trimestru din 2026 și de 85 bani/litru pentru restul anului. În agricultură, statul a alocat un buget de 620 de milioane de lei, iar rambursarea ajunge la aproximativ 2,697 lei/litru.
Aceste măsuri au un cost mai mic pentru buget, dar un impact economic mai mare, deoarece reduc direct costurile de producție și transport, influențând prețurile din economie. Prioritatea ar trebui să fie agricultura și transportul de marfă, unde costul combustibilului se reflectă direct în prețurile alimentelor și ale bunurilor. În aceste sectoare, sprijinul poate fi extins fără a pune presiune majoră pe buget, deoarece volumul de combustibil vizat este mai mic decât consumul total din economie, iar efectele sunt mai concentrate.
Cât se poate reduce, fără risc pentru buget
Pentru a evita problemele bugetare, Chisăliță propune un prag clar: măsurile nu ar trebui să depășească 0,1–0,15% din PIB fără surse suplimentare de finanțare. Asta înseamnă, în termeni concreți:
-TVA redus cu cel mult 1%, temporar
-acciză redusă cu 10–20 bani pe litru
-extinderea schemelor țintite pentru agricultură și transport
Depășirea acestor limite ar putea crea riscuri pentru plata pensiilor și salariilor.
Când ar trebui aplicate măsurile
Intervențiile ar trebui să fie temporare și activate doar în funcție de evoluția prețurilor la combustibil. Într-un scenariu prudent, dacă prețul depășește 10,5 lei/litru, accentul ar trebui pus pe măsuri țintite și eventual reduceri limitate de acciză. Într-un scenariu de stres, peste 11 lei/litru, ar putea fi aplicate temporar reduceri de TVA și acciză, iar în situații critice, peste 12 lei/litru, măsurile ar putea fi extinse, dar doar pe termen scurt.