Proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost lansat în dezbatere de Ministerul Muncii, documentul vizând aproximativ 1,2 milioane de angajați.
Actul normativ, programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, stabilește un nou mod de calcul al veniturilor, promite corectarea inechităților din sistem și aduce un nou mecanism de acordare a sporului de vechime. Săptămâna viitoare sunt programate ultimele negocieri politice pentru definitivarea formei finale înainte de trimiterea în Parlament.
Sistemul noilor gradații
Proiectul publicat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, introduce șase gradații de vechime în care vor fi încadrate toate funcțiile și gradele profesionale. Gradația va fi acordată începând cu prima zi a lunii următoare celei în care sunt îndeplinite condițiile de vechime.
Procentele de majorare se vor aplica astfel:
Gradația 0 este destinată angajaților cu vechime de până la trei ani și nu aduce nicio majorare salarială.
Gradația 1 se acordă pentru o vechime între trei și cinci ani, aducând cea mai mare creștere a salariului de bază, de 7,5%.
Gradațiile 2 și 3 acoperă intervalele de 5-10 ani, respectiv 10-15 ani, fiecare generând o majorare de 5%.
Gradațiile 4 și 5 recompensează activitatea de peste 15 ani cu o creștere salarială de 2,5%.
De la acest sistem fac excepție funcțiile de demnitate publică, funcțiile de conducere, înalții funcționari publici, personalul militar, polițiștii și funcționarii cu statut special din penitenciare. Un aspect important este că, pentru personalul nou-încadrat, angajatorul va lua în considerare și perioadele lucrate anterior în mediul privat pentru calculul vechimii.
Niciun salariu nu va scădea
Documentul include o garanție clară că niciun angajat din sectorul public nu va înregistra diminuări salariale odată cu aplicarea noii legi.
Dacă un bugetar are în prezent un salariu mai mare decât cel prevăzut în noua grilă, venitul său va rămâne înghețat până când nivelul grilei îl va egala. Aceeași regulă de protecție se aplică și dacă modificarea sporurilor ar duce la scăderea venitului net.
Conform estimărilor realizate în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană, peste 40% dintre bugetari vor beneficia de majorări cuprinse între 5% și 20%. Educația și personalul auxiliar din justiție se numără printre domeniile unde sunt deja prevăzute creșteri. Banca Națională a României rămâne singura instituție exceptată de la prevederile noii legi, având statut independent.
Limitele impuse de PNRR
Forma actuală a proiectului este rezultatul a 14 sesiuni de consultare cu Banca Mondială, reprezentanții instituțiilor publice și sindicatele, totalizând peste 30 de ore de discuții. Ministrul Dragoș Pîslaru a explicat că solicitările sindicale depășeau 20 de miliarde de lei, o sumă imposibil de susținut pe actuala structură fiscal-bugetară a țării.
În urma analizelor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană, s-a stabilit că impactul bugetar maxim permis este de 12,1 miliarde de lei, reprezentând 7,3% din PIB. Respectarea acestui plafon este esențială pentru îndeplinirea jalonului 420420420 din PNRR, care condiționează atragerea unei finanțări europene de 770 de milioane de euro.
Noua grilă de salarizare
Noul sistem va funcționa pe baza unei grile cu 12 grade salariale, fiecare având propriul interval de coeficienți. Documentul stabilește un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din administrația publică.
Valoarea de referință propusă pentru anul 2027 este de 4.100 de lei. Salariul de bază final va fi obținut prin înmulțirea coeficientului specific funcției cu această valoare de referință, la care se vor adăuga, după caz, majorările corespunzătoare gradației de vechime.
