Ortodoxe
Sf. Mc. Tatiana diaconiţa şi Eutasia
Greco-catolice
Sf. m. Tatiana
Romano-catolice
Ss. Arcadie, m.; Cezara, călug.
Sfânta Muceniţă Tatiana este pomenită în calendarul creştin ortodox la 12 ianuarie.
S-a născut şi a trăit la Roma, tatăl Sfintei Tatiana a ocupat funcţii înalte în administraţia romană, deţinând în trei rânduri funcţia de antipat.
Era creştin şi temător de Dumnezeu, dar îşi păstra în taină credinţa, persecuţiile împotriva creştinilor fiind frecvente în imperiu.
În credinţa creştină a crescut-o cu bunăcuviinţă şi frică de Dumnezeu şi pe fiica sa, Sfânta Tatiana, care a ales să trăiască în curăţie şi în dragoste faţă de Hristos, rugându-se ziua şi noaptea, ajutându-i pe cei bolnavi şi nevoiaşi. Pentru virtuţile ei a fost aleasă în slujba de diaconiţă a Bisericii din Roma.
Sfânta Tatiana a suferit chinuri şi moarte în timpul împăratului roman Alexandru Sever (223-235).
Deşi împăratul Alexandru nu era un prigonitor al creştinilor - mama sa, Iulia Mamia, fiind creştină - în timpul său au avut loc multe persecuţii anticreştine, ordonate de guvernatorii din administraţia sa.
Într-o astfel de împrejurare a fost prinsă şi Sfânta Tatiana şi, refuzând să se lepede de Hristos, a fost supusă la multe chinuri, după care i s-a tăiat capul. Aceiaşi soartă a avut-o şi tatăl său.
Capul Sfintei Muceniţe Tatiana se află în Catedrala mitropolitană din Craiova. Moaştele sfintei au ajuns de la Roma la Niceea şi apoi la Biserica "Sfinţii Apostoli" din Constantinopol. După căderea Constantinopolului (în 1453), în timpul domniei lui Neagoe Basarab, boierii Craioveşti au adus capul Sfintei Muceniţe Tatiana, împreună cu moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, la Mănăstirea Bistriţa, în judeţul Vâlcea.
După reorganizarea Mitropoliei Olteniei (1950-1955), capul Sfintei a fost depus la Episcopia Râmnicului şi apoi la Catedrala mitropolitană "Sfântul Dimitrie" din Craiova.
