O clădire cu istorie, transformată în ruină
Ridicat în 1937 după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino, imobilul purta inițial numele „Casa block Soutzo”. Construcția fusese realizată de frații Karl și Leopold Schindl, aceiași antreprenori care construiseră și celebrul bloc „Carlton”, prăbușit la seismul din 1940, conform historia.ro.
Clădirea avea destinație mixtă: apartamente dispuse pe 11 etaje, spații de birouri, sediul Bursei de Cereale la parter și o sală de spectacole la subsol. În perioada interbelică, aici a funcționat cabaretul „Colorado”, iar din anii ’50, barul de noapte „Continental”, un loc cunoscut în Bucureștiul acelor vremuri.
În anii ’70, o parte din spațiile comerciale găzduiau magazinul „Miraj” și birourile întreprinderii „Mineral-import-export”. Totul s-a sfârșit însă brusc în seara de 4 martie 1977.
Moartea lui Toma Caragiu și a altor mari artiști
Printre victimele prăbușirii s-a numărat și marele actor Toma Caragiu, care locuia la etajul al doilea, se arată în cartea 21H.22 sesism, 4 martie și după filmul evenimentelor montat de Mihai Stoian, 1977. În acea seară, în apartamentul său se aflau regizorul Alexandru Bocăneț și prietenii Nicolae Susan și Daniela Caurea. Actorul acceptase să le fie naș de cununie.
În momentul declanșării cutremurului, cei aflați în apartament au încercat să coboare pe scara principală. Clădirea s-a prăbușit însă înainte ca aceștia să ajungă la parter. Trupul lui Toma Caragiu a fost găsit abia după șase zile, sub dărâmături. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu, devenind una dintre cele mai dureroase pierderi ale teatrului românesc.
În același imobil și-au pierdut viața și cântăreața Doina Badea, alături de soțul și copiii săi, poetul A. E. Baconsky, criticul literar Mihai Gafița, precum și poeta Veronica Porumbacu și soțul ei, criticul Mihail Petroveanu.
Poeta Ana Blandiana, care locuia în același bloc, a supraviețuit pentru că era internată în spital în momentul seismului. Soțul ei, scriitorul Romulus Rusan, a fost scos în viață de sub ruine.
Drama de la barul „Continental”
La parter funcționa barul „Continental”. Cu puțin timp înainte de tragedie, Toma Caragiu coborâse pentru a cumpăra apă minerală. La ora 21:21, când telefonul a sunat în local, nimeni nu a mai apucat să răspundă. Sala a început să se zguduie violent, sticlele au căzut de pe rafturi, iar în câteva clipe totul s-a cufundat în întuneric.
O parte dintre angajați au reușit să fugă în ultima clipă, însă trei persoane au rămas prinse sub dărâmături: tânărul picollo Florin, un client din Giurgiu și Sorin Crainic, un muncitor de 19 ani venit să-și viziteze prietenul.
Miracolul de sub ruine
Cazul lui Sorin Crainic a ținut prima pagină a presei vremii. După 251 de ore petrecute sub un planșeu prăbușit, aproape 11 zile, tânărul a fost găsit în viață. Slăbit, acoperit de praf, dar conștient, a fost scos dintre ruine într-un moment considerat aproape miraculos.
Din păcate, prietenul său nu a supraviețuit. Intervențiile de salvare au fost dificile, iar surpările repetate au îngreunat accesul echipelor.
O rană deschisă în memoria Bucureștiului
Prăbușirea „Blocului artiștilor” a devenit una dintre imaginile emblematice ale cutremurului din 1977. Nu a fost doar pierderea unei clădiri, ci dispariția brutală a unor figuri marcante ale culturii românești.
Astăzi, tragedia rămâne un avertisment dureros despre vulnerabilitatea construcțiilor ridicate înainte de normele moderne antiseismice și despre fragilitatea destinului uman în fața forțelor naturii.
Cutremurul din 4 martie 1977 continuă să marcheze memoria colectivă a României, iar Blocul artiștilor rămâne unul dintre cele mai dramatice simboluri ale acelei nopți, chiar și după 49 de ani.
